Sursa foto: mcgill.ca
Pentru prima dată în istorie, ADN-ul ovăzului a fost editat genetic cu succes. Descoperirea, realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea McGill din Canada, deschide o nouă eră în agricultură, una în care ovăzul ar putea deveni mai sănătos pentru consumatori, mai profitabil pentru fermieri și mai bine adaptat la provocările climatice actuale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Într-un studiu publicat pe 10 iunie în Plant Biotechnology Journal, oamenii de știință au folosit tehnologia CRISPR-Cas9, considerată o adevărată „foarfecă genetică”, pentru a edita trăsături esențiale ale ovăzului, cum ar fi maturitatea plantelor, dezvoltarea paniculelor (inflorescența care poartă boabele) și conținutul de beta-glucan, o fibră cu multiple beneficii pentru sănătate.
De la ameliorare tradițională, la editare genetică de precizie
Timp de decenii, amelioratorii s-au bazat pe metode tradiționale de încrucișare și selecție pentru a obține soiuri superioare de ovăz, un proces lent, adesea dependent de ciclurile de vegetație și condițiile meteorologice. „Folosind CRISPR-Cas9, am reușit să facem modificări genetice foarte specifice în ovăz, care în mod tradițional ar dura ani de zile pentru a fi obținute prin ameliorarea convențională”, a explicat profesorul Jaswinder Singh, liderul proiectului.
Spre deosebire de organismele modificate genetic (OMG), metoda CRISPR nu introduce ADN străin în plante, ceea ce o face mai acceptabilă din punct de vedere social și mai sigură din perspectiva reglementărilor.
Ovăzul, cultură-cheie pentru Canada
Ovăzul este o cultură-cheie pentru Canada, cu o recoltă anuală estimată la 900 de milioane de dolari și un rol important atât în alimentația umană, cât și în hrana animalelor.
Totuși, sezonul de creștere scurt și înghețurile imprevizibile de la sfârșitul sezonului pun presiune pe fermieri, în special în regiunile cu climă rece din vestul țării.
„Prin dezvoltarea ovăzului care se maturizează mai devreme sau poate face față condițiilor mai reci, ajutăm fermierii din regiunile cu sezoane scurte de creștere sau modele meteorologice imprevizibile să cultive culturi mai fiabile și mai durabile”, a declarat Mehtab Singh, doctorand și autor principal al studiului.
Maturarea mai rapidă a ovăzului reduce dependența de substanțele chimice utilizate pentru a accelera recoltele
Unul dintre cele mai promițătoare rezultate ale cercetării a fost apariția unui nou fenotip vegetativ, plante cu o formă diferită, care ar putea produce randamente mai mari de furaje. De asemenea, s-au observat modificări în perioada de înflorire, ceea ce înseamnă că în viitor fermierii ar putea alege soiuri adaptate exact condițiilor lor pedoclimatice.
În plus, maturarea mai rapidă a ovăzului ar putea reduce dependența de substanțele chimice utilizate pentru a accelera recoltele, contribuind astfel la o agricultură mai sustenabilă.
Canada a aprobat oficial utilizarea culturilor editate genetic în hrana animalelor
Deși editarea genetică a fost până de curând un subiect controversat, din ce în ce mai multe țări, inclusiv Canada, Statele Unite, Argentina, Japonia și Australia, sprijină utilizarea acestei tehnologii în agricultură.
În primăvara lui 2024, Canada a aprobat oficial utilizarea culturilor editate genetic în hrana animalelor, iar India a lansat recent două soiuri de orez modificate genetic – un semnal puternic privind direcția în care se îndreaptă agricultura globală.
Cercetătorii de la McGill nu se opresc aici. În etapa următoare, ei intenționează să testeze ovăzul editat genetic în condiții de câmp și să exploreze trăsături suplimentare precum toleranța la boli și stres.
Scopul final? O cultură de ovăz mai inteligentă, mai rezistentă și mai prietenoasă cu mediul, o soluție modernă pentru o agricultură aflată în plină transformare.
Cât de dispuși vor fi oamenii să consume ovăz modificat genetic?!
Chiar dacă editarea genetică aduce avantaje clare pentru fermieri și potențial pentru consumatori, rămâne întrebarea: vor fi dispuși aceștia să consume ovăz modificat genetic? Acceptarea socială diferă semnificativ de la o țară la alta, dar tendințele internaționale arată un sprijin tot mai mare pentru noile tehnologii agricole.
Recent, India, una dintre cele mai populate țări ale lumii, a aprobat două soiuri de orez editate genetic, subliniind angajamentul pentru o „a doua Revoluție Verde”.
Tehnologia CRISPR are potențialul de a transforma agricultura, iar ovăzul canadian ar putea deveni exemplul perfect al modului în care știința modernă răspunde provocărilor climatice, economice și nutriționale ale secolului XXI.
