”Arma alimentară” scoasă la frontieră
Asistăm în această perioadă la o ofensivă concertată a autorităților românești împotriva furnizorilor de mărfuri alimentare din afara României, inclusiv din spațiul comunitar. Șeful PSD, totodată șef al Camerei Deputaților, nu obosește în a declara de câte ori are ocazia că din afara țării, incusiv din state membre UE, sosesc alimente de calitatea slabă, îndoielnică, dacă nu de-a dreptul pline de ”otrăvuri”. Controalele ANSVSA nu au relevat decoamdată depășiri ale nivelului maxim admis de pesticide în produsele controlate, amenzile fiind aplicate pentru nereguli care nu țin de conținutul mărfurilor agro-alimentare, cel mai relevant pentru sănătatea consumatorilor.
Frontul agro-alimentar
Ministrul agriculturii, Petre Daea, destul de rezervat până acum pe tema așa numitului ”dublu-standard” și-a revizuit în mod ciudat atitudinea și a acuzat la rândul său că în România ajung mărfuri agro-alimentare de o calitatea mai slabă decât cele livrate în vestul Europei. Începând din 11 aprilie, ANSVSA, ANAF și ANV, derulează o acțiune numită ”Demetra”, pentru a verifica la intrarea în țară camioanele care aduc mărfuri agro-alimentare atât din țările comunitare, cât și din țările din afara UE. Potrivit unui comunicat al ANSVSA, până acum au fost aplicate amenzi de peste 600.000 de lei. Recent, ANSVSA a luat la control transporturile cu ouă provenit din câteva țări europene, aplicând amenzi de 319.280 de lei și dispunând închiderea a două unități comerciale. Discursul liderilor puterii politice și acțiunile unor autorități ale statului, în punctele de frontieră, își găsesc ecoul pe rețelele de socializare, în postări și statusuri care reproduc aceeași teză: străinii, inclusiv europenii, ne otrăvesc cu produsele lor agro-alimentare, în timp ce produsele autohtone, curate și sănătoase ca pe vremea strămoșilor pre-industriali, nu ar ajunge la consumatorul român din cauza hypermarketurilor, adică tot a străinilor care dețin aceste magazine.
Tomata, rudă cu ordonanța
Este limpede că această atitudine identificată la vârful puterii politice ( Liviu Dragnea este considerat în prezent cel mai influent politician român, liderul de facto al României, deși funcția pe care o ocupă, aceea de șef al CD, este a treia în arhitectura statului român ) este menită să schimbe termenii relației cu forurile europene, este o provocare, o reeditare în plan agro-comercial a adversităților apărute în domeniul justiției și economiei. Controalele la frontieră și declarațiile ostile comerțului intracomunitar fac parte din aceeași serie cu modificările aduse unor legi din Codul Penal și de Procedură Penală și cu alte acte legislative din domeniul economic care contravin normelor europene.
Tema agro-alimentară adusă în discursul politic ajunge ”la inima” opiniei publice, fiindcă hrana cea de toate zilele este o temă sensibilă. Vorbindu-i publicului despre mâncare, cei interesați să inducă o anumită atitudine au șansa să obțină ce doresc. De pildă, să ostilizeze opinia publică față de Uniunea Europeană. Să-i convingă pe mulți români că Uniunea Europeană e rea, din cauză că ne bagă pe gât alimente nesănătoase, ba chiar otrăvite. În același timp, politicienii exaltă produsele autohtone, fără să sufle o vorbă despre conținutul de reziduuri de pesticide, care uneori depășesc nivelul maxim admis. Dar nu acesta este scopul lor, să prezinte lucrurile obiectiv. În această eră a post-adevărului, minciuna este mult mai eficientă politic și geopolitic.
Sursa de inspirație dacă nu chiar centrul de comandă
Spre norocul lor, politicienii români care utilizează în prezent ”arma alimentară” în răfuiala lor cu forurile europene nu au fost nevoiți să-și bată capul ca să inventeze tactici și strategii noi. Le au la îndemână, dintr-un arsenal bogat și sofisticat, situat la Moscova. După declanșarea luptelor din estul Ucrainei, relația Rusiei cu Occidentul ( Uniunea Europeană, SUA ) s-a alterat grav, ajungându-se la sancțiuni economice din ambele părți. Una dintre măsurile luate de Moscova a fost interzicerea importurilor agro-alimentare din Uniunea Europeană și din Statele Unite, dar și din Australia, Canada și Norvegia. Embargoul a fost impus în 7 august 2014 și prelungit până în 31 decembrie 2019 și se aplică importurilor de carne, de produse din carne, de fructe și legume. Restricții comerciale a impus Rusia și unor state ca Ucraina și Moldova, pe fondul unor tensiuni politice. De remarcat că interdicțiile au fost gestionate de Autoritatea Federală Sanitar-Veterinară din Rusia ( Rosselkhoznadzor ), care, în principiu, ar trebui să fie o instituție autonomă politic, acționând după reguli care privesc strict domeniul sanitar-veterinar și nu după deciziile puterii poltice. Ce s-a întâmplat recent în România? Un șef poltic, considerat cel mai mare șef politic din România, a amenințat cu demiterea pe șefii unor instituții cu drept de control la frontieră, dacă nu controlează fiecare fruct și fiecare legumă provenită din import. După numai o zi, instituțiile respective au acționat!
România este țară membră a Uniunii Europene. Instituțiile publice, inclusiv ANSVSA, au fost resetate înainte de 2007, dar și după aceea, conform tratatelor de funcționare ale UE. Ca să controleze fluxul de mărfuri alimentare, ANSVSA nu are nevoie de impulsul unui politician, ci trebuie să acționeze în baza legislației europene. Există un Sistem Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ( SRAAF ), din care fac parte patru instituții românești, inclusiv ANSVSA, care este obligată să raporteze orice abatere. Mai mult, ANSVSA este punct focal al EFSA, autoritatea sanitar-venetrinară la nivel european. Există o rețea foarte activă la nivel european, de monitorizare a calității alimentelor, inclusiv în ce privește reziduurile de pesticide. Anual, statele membre trebuie să facă publice aceste raporate. Ultimul an când a fost publicat un raport detaliat în limba română este 2016. Așadar, puterea politică actuală pare să folosească instituțiile pentru a le angrena în răfuieli cu organismele europene, în condițiile în care acele instituții/autorități fac parte din arhitectura europeană de siguranță alimentară.
Deocamdată, în comunicatele ANSVSA nu există informații despre eventuale ”otrăvuri” în produsele agro-alimentare din spațiul comunitar. Amenzile au fost date pentru neregului care țin de condițiile de transport, de depozitare și de formularistică. Să sperăm că autoritățile nu vor scoate ”din burtă” depășiri ale nivelului maxim admis privind reziduurile de pesticide, punându-se astfel într-o situație jenantă față de organismele europene.
