Raport ANSVSA: legumele și fructele din România și Turcia, cele mai contaminate cu pesticide; fermierii români folosesc substanțe interzise în U.E. Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ( ANSVSA ) a publicat în 14 aprilie, a.c., o informare de presă cu titlul ”Primele rezultate ale verificărilor ANSVSA privind reziduurile de pesticide din fructele și legumele din comerțul intracomunitar și import”, dar informațiile sunt despre câteva nereguli privind documentația și condițiile de transport, nu despre reziduurile de pesticide!
Unde sunt fructele și legumele doldora de pesticide?
Presa a preluat comunicatul ANSVSA, emis după patru zile de la declanșarea operațiunii ”Demetra”, în cadrul căreia inspectorii ANAF și cei sanitar-veterinari au controlat la frontieră camioanele cu fructe și legume care urmau să intre în țară, dar un aspect important a fost scăpat din vedere: inspectorii sanitar-veterinari nu au raportat depășiri ale nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide în fructele și legumele analizate. O astfel de depășire este cu adevărat alarmantă și autoritățile fiecărui stat membru sunt obligate să o raporteze de urgență în cadrul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ( SRAAF ), activ la nivelul Uniunii Europene. De fapt, inspectorii sanitar-veterinari nu au raportat nicio informație privind reziduurile de pesticide, deși titlul informării de presă tocmai la acest tip de date face referire. Opinia publică nu a fost încă informată despre cele trei situații în care se află un fruct sau o legumă: 1. nu conține urme de pesticide, 2. conține urme de pesticide, dar sub nivelul maxim admis și 3. conține urme de pesticide peste nivelul maxim admis.
Neregulile raporatate de ANSVSA sunt din alt registru:
lipsa documentelor sanitare veterinare;
igienă necorespunzătoare;
lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
mijloace de transport necorespunzătoare;
lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
lipsa autorizației de fucționare a depozitului de destinație.
În consecință, inspectorii români au decis distrugerea a peste 80 de tone de fructe și legume, după cum urmează:
23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
23,04 tone de mere din Polonia;
200 de kg de usturoi din China;
6,45 tone de cartofi din Polonia;
1,82 tone de ciuperci din Polonia;
6,78 tone de roșii din Spania
2,2 tone de vinete din Spania
7,8 tone ardei gras din Spania
60 de kg de roșii din Grecia.
Suma totală a amenzilor a fost de 602.200 de lei. În februarie, inspectorii sanitar-veterinari, numai pentru nereguli din industria de panificație din România au aplicat amenzi în valoare totală de 563.400 de lei.
Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje
Acțiunea ”Demetra” a fost inițiată imediat după ce președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, i-a amenințat pe șefii ANSVSA și ai Autorității Naționale a Vămilor că vor fi demiși, ”mai bine să plece acasă sau de unde au venit”, dacă nu vor face controale la frontieră ”să nu mai intre marfă de contrabandă”, cu referire specială la fructe și legume, ”să nu mai vină roșii proaste și nesănătoase”. Deși instituțiile respective au negat că acțiunea ”Demetra” ar fi fost declanșată în urma amenințărilor proferate de Liviu Dragnea, este limpede că șefii instituțiilor numite de acesta au ordonat controalele ca să-i facă pe plac acestuia sau mai degrabă ca să-și salveze funcția. Numai că prin controalele masive efectuate la frontieră, în urma ordinelor unui șef politic, care în ultimul timp face discurs din teze anti-europene, suverniste, președinții agențiilor respective se pun într-o situație jenantă față de colegii lor din statele membre și față de forurile europene cu profil sanitar-veterinar. Producerea și comercializarea unei hrane sănătoase este o preocupare fundamentală a structurilor de conducere europene. Pentru a alerta în regim de urgență depistarea unor alimente neconforme, Comisia Europeană a pus la punct Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje.
Patru instituții românești participă la funcționarea SRAAF: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Aceste instituții au obligația să ia măsuri pentru:
colectarea tuturor informaţiilor necesare de la toate părţile implicate; organizarea controalelor cu privire la siguranţa alimentelor şi furajelor; recoltarea de probe din alimentele şi furajele incriminate sau din fragmentele rămase din aceste produse alimentare suspecte care fac obiectul controalelor;
recoltarea de probe din orice material sau produs care vine ori poate să vină în contact cu alimentele şi furajele şi poate să prezinte un risc pentru sănătatea publică;
retragerea si sechestrarea alimentelor şi furajelor şi atenţionarea, după caz, a tuturor celor care le produc, le depozitează, le transportă şi le valorifică;
sechestrarea oricărui material sau produs care vine ori poate să vină în contact cu alimentele şi furajele şi poate să prezinte un risc pentru sănătatea publică;
informarea, atunci când este necesar, în timp optim, a tuturor celor care pot fi expuşi pericolului;
interzicerea, după caz, pentru o perioadă determinată, a circulaţiei produselor incriminate şi transmiterea de instrucţiuni precise privind procedurile de manipulare şi depozitare;
interzicerea punerii pe piaţă a produselor incriminate şi asigurarea că există indicaţii precise asupra pericolului pe care îl prezintă, iar acestea sunt marcate corespunzător;
organizarea şi luarea unor măsuri imediate pentru denaturarea şi distrugerea acestor produse alimentare în condiţii de siguranţă.
Când Liviu Dragnea descoperă siguranța alimentelor
SRAAF există și funcționează în toate statele membre. ANSVSA este o instituție românească organizată potrivit legislației europene în materie de siguranță alimentară. Nu e nevoie de intervenția, de amenințările și discursul lui Liviu Dragnea ca SRAAF să funcționeze. Ordonând instituțiilor românești să acționeze în afara unui program propriu, instituțional, conceput în baza legislației europene, politicianul le umilește și induce un sentiment de neîncredere în rândul opiniei publice față de sistemul de control european. Mai mult, politicianul originar dintr-un bazin legumicol manipulează consumatorul român, care ajunge să fie convins că fermierii români nu utilizează pesticide, ci practică o agricultură curată, ca în vremurile pre-industriale. Or, potrivit rapoartelor anuale ale ANSVSA, produsele românești conțin reziduuri de pesticide care, uneori, depășesc nivelul maxim admis. Politicianul crescut printre răzoare face mai nou discurs din pretinse diferențe de calitate între produsele românești și cele importate, în loc să facă ceea ce ar trebui să facă orice politician responsabil: să ceară instituțiilor de profil să protejeze sănătatea consumatorilor și să aplice legea indiferent de proveniența pătălăgelei, de exemplu. Or, politicianul preferă să acționeze ca un agent publicitar al roșiilor românești și nu ca un adevărat om de stat membru al Uniunii Europene, uniune care are cea mai avansată legislație și practică în siguranța alimentelor. Va fi mulțumit Liviu Dragnea cu rezultatele acțiunii ”Demetra”? Până acum nu ar prea avea motive de mulțumire. Roșiile din import ( Spania și Grecia, țări comunitare ) nu au fost descoperite cu depășiri ale nivelului maxim admis. Nici acte de contrabandă nu au fost depistate. Inspectorii români au găsit la frontieră, în TIR-uri, niște probleme de igienă, lipsa unor documente sanitar-veterinare, niște camioane prea încărcate, etc. Nici vorbă însă de roșii otrăvite, așa cum tot declară politicianul de la o vreme. Dacă nu le găsesc în camioanele care sosesc în țară, e timpul să le caute și în serele și solariile beneficiarilor români ai subvenției de 3000 de euro din bugetul național. În anii trecuți au găsit roșii otrăvite chiar în producția internă. Dar asta nu dă bine într-un discurs suveranist.
