Șofranul, cel mai scump condiment din lume, poate fi cultivat și acasă. Cum îl plantezi și când recoltezi firele roșii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Șofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, dar poate fi cultivat și acasă, într-o grădină însorită sau chiar într-un ghiveci. Provine dintr-o specie de crocus care înflorește toamna, iar partea folosită în bucătărie este formată din cele trei stigmate roșii ale fiecărei flori.

Recoltarea se face manual, iar pentru obținerea unui singur gram de șofran uscat sunt necesare aproximativ 150 de flori. Dacă plantezi bulbii potriviți în această perioadă, poți avea parte de primele flori chiar în toamna aceasta, potrivit GardeningKnowHow.

Cum se cultivă șofranul în grădină

Șofranul provine din Crocus sativus, o plantă cu flori mov-liliachii, care înflorește toamna. Deși este cunoscut mai ales pentru utilizarea sa în bucătărie, crocusul de șofran poate fi și o plantă ornamentală, care aduce culoare grădinii în lunile de toamnă.

Planta se dezvoltă din cormi, structuri subterane asemănătoare bulbilor. Perioada obișnuită de plantare este august-septembrie, însă plantarea poate fi făcută și în octombrie, în funcție de condițiile locale și de starea materialului săditor.

Cormii trebuie plantați cât mai repede după achiziție. Dacă rămân prea mult timp în ambalaj, pot începe să încolțească înainte de a ajunge în pământ.

Cel mai important lucru este drenajul solului. Șofranul are nevoie de un loc însorit și de un sol în care apa nu stagnează. Pământul îmbibat cu apă pentru perioade lungi favorizează putrezirea cormilor.

Dacă ai un sol argilos, greu, care reține multă umezeală, poți cultiva planta într-un strat ridicat, unde excesul de apă se elimină mai ușor.

Șofranul poate fi plantat și în ghivece cu diametrul de aproximativ 30 de centimetri. Recipientele trebuie să aibă găuri de drenaj, iar în sezonul rece este preferabil să fie ținute într-un loc potrivit condițiilor climatice locale, fără să rămână permanent într-un sol îmbibat cu apă.

La ce adâncime se plantează bulbii de șofran

Pentru plantare, cormii se așază la o adâncime de aproximativ 10-15 centimetri, la distanțe de 8-10 centimetri unul de celălalt. Vârful trebuie orientat în sus.

După plantare, se udă o singură dată, pentru a așeza pământul în jurul cormilor. Ulterior, udarea trebuie adaptată precipitațiilor și condițiilor din grădină, evitând excesul de apă.

Cormii pot fi dezgropați de rozătoare, inclusiv de veverițe în zonele în care acestea sunt prezente. O plasă metalică de protecție, montată în jurul zonei plantate sau într-un coș îngropat în sol, poate reduce riscul.

Ce greșeli trebuie evitate când cultivi șofran

Una dintre cele mai frecvente probleme este excesul de apă în perioada de repaus vegetativ. Șofranul intră, de regulă, în repaus în jurul lunilor iunie-iulie. Dacă este plantat într-o zonă udată frecvent pentru alte culturi, cormii pot rămâne într-un sol prea umed și pot putrezi.

O altă greșeală este tăierea frunzelor înainte ca acestea să se îngălbenească natural. Frunzișul continuă să hrănească și să dezvolte cormii care vor susține creșterea din sezonul următor. De aceea, frunzele trebuie lăsate să se usuce de la sine.

Nici fertilizarea excesivă nu este recomandată. Gunoiul de grajd proaspăt și cantitățile mari de îngrășăminte bogate în azot trebuie evitate.

De asemenea, nu trebuie să te descurajezi dacă în primul an recolta este mică. O parte dintre cormii nou formați pot înflori abia în al doilea sezon.

Cum se recoltează și se usucă firele de șofran

Florile de șofran apar, de regulă, în octombrie sau noiembrie, în funcție de condițiile de creștere. Recoltarea se face dimineața, după ce s-a evaporat roua, de preferat înainte ca florile să se deschidă complet.

Fiecare floare are trei stigmate roșii, subțiri, care sunt recoltate manual. Acestea reprezintă partea folosită drept condiment. O pensetă poate ajuta la extragerea lor fără a deteriora prea mult floarea.

După recoltare, firele trebuie uscate complet înainte de a fi puse în recipientul de păstrare. Uscarea se poate face lent, într-un loc cald și întunecos, sau cu ajutorul unui deshidrator alimentar. Dacă folosești un asemenea aparat, este important ca sita să fie suficient de fină pentru ca firele foarte subțiri să nu cadă printre tăvi.

Foto Dreamstime

Șofranul uscat se păstrează în recipiente mici, închise ermetic, preferabil din sticlă închisă la culoare. Recipientele trebuie ferite de lumină și umezeală. În condiții bune de păstrare, firele uscate își pot menține calitatea timp de aproximativ doi ani.

Pentru o aromă mai bine dezvoltată, este recomandat ca șofranul proaspăt uscat să fie lăsat să se matureze aproximativ o lună înainte de utilizare.

Cum se folosește șofranul în bucătărie

Șofranul are o aromă intensă, astfel că este nevoie de o cantitate mică pentru a da gust și culoare unui preparat.

O metodă simplă de utilizare este să zdrobești câteva fire și să le lași la infuzat în două-trei linguri de apă caldă, timp de 15-20 de minute. Lichidul obținut poate fi adăugat apoi în orez, risotto, preparate cu pește sau fructe de mare și alte mâncăruri în care aroma condimentului se potrivește.

Infuzia poate fi folosită și pentru a aromatiza anumite sosuri sau produse de patiserie. Șofranul este apreciat atât pentru gustul său distinct, cât și pentru culoarea galben-aurie pe care o oferă preparatelor.

Există și precauții importante: șofranul nu trebuie consumat în cantități mari. În sarcină, consumul în scop alimentar trebuie discutat cu medicul, deoarece dozele mari pot stimula contracțiile uterine. De asemenea, condimentul poate interacționa cu unele medicamente, inclusiv cu cele pentru tensiune arterială sau diabet, astfel că persoanele care urmează astfel de tratamente ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a-l utiliza în mod regulat.

Este mai ieftin să cultivi șofran decât să îl cumperi?

Nu neapărat în primul an. Un singur gram de șofran uscat necesită aproximativ 150 de flori, iar fiecare floare oferă doar trei stigmate. O cultură de început, cu câteva zeci de cormi, poate produce în primul sezon doar suficient condiment pentru câteva preparate.

Foto Dreamstime

Situația se poate schimba în anii următori. Cormii maturi formează cormi noi, care pot fi separați și replantați pentru extinderea culturii. Astfel, o plantare care oferă o recoltă modestă în primul an poate deveni mai productivă în timp.

Costul inițial al cormilor este o investiție care se face o singură dată, dacă plantele sunt îngrijite corespunzător. În schimb, cultivarea presupune muncă manuală, mai ales la recoltarea stigmatelor, care sunt foarte mici și delicate.

Pe lângă posibilitatea de a obține propriul condiment, cultivarea șofranului are și un avantaj ornamental: florile mov pot înfrumuseța grădina în fiecare toamnă.