Se taxează apa din fântâni? Ce prevede, de fapt, legea și de unde au apărut teoriile despre contoare, sigilări și închisoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un proiect care prevede pedepse mai dure pentru infracțiunile grave de mediu a provocat un val de mesaje alarmiste pe rețelele sociale. Potrivit acestora, românii ar urma să plătească pentru apa scoasă din propria fântână, să instaleze contoare, să riște sigilarea puțurilor sau chiar ani grei de închisoare. În realitate, proiectul nu introduce o taxă pentru fântânile gospodărești și nici nu interzice utilizarea lor. Sancțiunile propuse vizează captările ilegale de apă care produc sau riscă să producă daune semnificative asupra mediului, transmite MEDIAFAX.

Controversa a pornit de la un proiect publicat de Ministerul Mediului, care modifică mai multe acte normative, printre care și Legea apelor nr. 107/1996. Documentul urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu și propune sancțiuni mai severe pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale.

Trebuie precizat că este vorba, în acest moment, despre un proiect, nu despre o lege aflată deja în vigoare. Ministerul Mediului l-a pus în dezbatere publică la 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost ulterior prelungită. Instituția a anunțat că proiectul urma să fie promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.

De unde au apărut teoriile despre fântâni și închisoare

Proiectul prevede că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane.

Formularea a fost însă scoasă din context și prezentată în mediul online drept o incriminare generală a săpării unei fântâni.

În numai câteva zile au început să circule mesaje despre „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte”, „contoare obligatorii”, „sigilarea fântânilor” și chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie.

Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au vorbit chiar despre pedepse de până la 20 de ani.

Un consilier local AUR a afirmat că pe fântâni vor fi instalate contoare, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu a fost vehiculată teoria potrivit căreia fântânile ar urma să fie sigilate începând cu 1 august.

Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu se regăsește însă în proiectul publicat de Ministerul Mediului.

Ce prevede legea pentru fântânile din gospodării

Regimul fântânilor gospodărești nu este introdus prin acest proiect. El este deja reglementat prin articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

Potrivit legii, apele de suprafață sau subterane pot fi utilizate liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte necesități gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și a celor privind protecția calității apei.

Condiția este să nu fie folosite instalații sau să fie utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv nevoilor gospodăriei proprii.

Pragul de 0,2 litri pe secundă înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi într-o zi, dacă instalația ar funcționa continuu. Este un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării.

Pentru utilizarea apei în aceste condiții nu este necesar avizul de gospodărire a apelor.

În plus, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care utilizează apa în condițiile articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi resurselor de apă.

Administrația Națională „Apele Române” a precizat explicit că oamenii își pot construi și utiliza în continuare fântâni pentru necesitățile propriei gospodării și că proiectul nu modifică aceste drepturi.

În ce situații este necesară autorizarea

Regulile sunt diferite atunci când vorbim despre captări cu o capacitate mai mare, utilizate pentru activități economice, irigații extinse, industrie, comercializarea apei sau alte operațiuni care depășesc necesitățile unei gospodării.

Legea aflată deja în vigoare prevede că dreptul de folosință asupra apelor de suprafață sau subterane se exercită, ca regulă, pe baza autorizației de gospodărire a apelor. Excepția este reprezentată de utilizarea gospodărească în condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul 2.

Diferența este importantă: una este o fântână din care o familie folosește apă pentru consumul propriu și pentru grădină și alta este o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, eventual în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul celorlalți utilizatori.

Apa este definită de legislația din România drept o resursă naturală vulnerabilă și limitată, care aparține domeniului public al statului. Prin urmare, faptul că o persoană deține terenul nu îi oferă automat un drept nelimitat de exploatare a rezervelor de apă subterană aflate sub proprietatea respectivă.

Ce pedepse sunt prevăzute în proiect

Potrivit proiectului, captarea apelor cu încălcarea dispozițiilor legale ar putea fi sancționată cu închisoarea de la unu la cinci ani, dacă este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau stării cantitative a apelor subterane.

Dacă daunele semnificative s-au produs efectiv, pedeapsa propusă este cuprinsă între doi și șapte ani de închisoare.

În situațiile în care sunt provocate daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani de închisoare.

Pentru aplicarea acestor prevederi penale trebuie să existe, cumulativ, încălcarea normelor care reglementează captarea apei și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea efectivă a acestora.

Pedepsele de până la 20 de ani, despre care s-a vorbit în unele postări de pe rețelele sociale, reprezintă limita maximă propusă pentru infracțiunile grave de mediu care provoacă moartea unei persoane.

Ministerul propune pedepse cuprinse între 10 și 20 de ani numai în situația în care o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.

De ce este modificată legislația din România

Proiectul nu a fost inițiat special pentru reglementarea fântânilor din România. Scopul său este transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Directiva stabilește reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și sancțiunile care trebuie aplicate în statele membre.

Documentul european a fost adoptat la 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare la 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.

Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major asupra mediului, precum poluările industriale, deversările ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturile și depozitările ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.

Proiectul românesc propune un sistem gradual de sancțiuni, stabilite în funcție de gravitatea și consecințele faptelor, de la riscul producerii unor daune semnificative până la distrugeri ireversibile sau pierderi de vieți omenești.

Ce este adevărat și ce este fals despre fântânile românilor

Este fals că fiecare fântână va trebui să aibă contor. Proiectul nu introduce o asemenea obligație generală pentru gospodării.

Este fals că apa scoasă din fântână va fi taxată. Persoanele fizice care utilizează apa în limitele prevăzute pentru necesitățile propriei gospodării rămân exceptate de la plata contribuțiilor către Apele Române.

Este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august. Proiectul nu conține o asemenea dată sau o asemenea măsură și, în plus, nu este în prezent o lege intrată în vigoare.

Este fals că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea. Textul publicat de Ministerul Mediului nu introduce o astfel de infracțiune.

Este însă adevărat că extragerea unor cantități mari de apă în afara cadrului legal, atunci când aceasta produce sau riscă să producă efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Astfel de captări sunt deja supuse autorizării, iar noul proiect propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante.