Kefir, miso și amidon rezistent – ce au în comun/ Diferența între probiotice, prebiotice și simbiotice, cum susțin digestia și sistemul imunitar și în ce alimente le găsim

Kefir, miso și amidon rezistent – ce au în comun/ Diferența între probiotice, prebiotice și simbiotice, cum susțin digestia și sistemul imunitar și în ce alimente le găsim

Kefir, miso și amidon rezistent - ce au în comun/ Diferența între probiotice, prebiotice și simbiotice, cum susțin digestia și sistemul imunitar și în ce alimente le găsim
Colaj foto: G4Food

Termenii probiotic, prebiotic și simbiotic au încetat să mai aparțină doar domeniului științific, intrând în limbajul nostru cotidian și în bucătăriile noastre. Le asociem cu o digestie mai bună, cu întărirea sistemului imunitar și cu o stare generală de bine, dar sunt elemente care pot fi confundate ușor. ABC ne spune cum le deosebim și unde le găsim.

1. Probioticele: „locatarii” vii ai intestinului

Probioticele sunt microorganisme vii care fac parte din microbiota intestinală și care mențin echilibrul intestinului. Când le consumăm, ele nu sunt doar un adaos extern, ci devin parte din ecosistemul nostru digestiv.

Funcții principale:

  • Contribuie la funcționarea mucoasei intestinale.

  • Ajută la absorbția nutrienților.

  • Reglează răspunsul imun.

  • Protejează împotriva microorganismelor dăunătoare.

Unde găsim probiotice?

  • Iaurturi: Optează pentru cele fără zahăr sau îndulcitori.

  • Brânzeturi: Mai ales cele proaspete (mai puțină sare și grăsimi saturate).

  • Murături: Sursă importantă de fibre, dar atenție la conținutul de sare.

  • Kefir: Fermentat cu drojdii, este mai acid decât iaurtul și are mai puțină lactoză.

  • Varză murată: Obținută prin fermentație lactică.

  • Kombucha: Ceai fermentat cu gust amărui. Verifică mereu conținutul de zahăr!

  • Miso și Kimchi: Pastă de soia sau legume fermentate, esențiale în bucătăria asiatică.

- articolul continuă mai jos -

2. Prebioticele: „combustibilul” pentru microbiotă

Prebioticele nu sunt bacterii, ci componente alimentare (în special fibre) care servesc drept hrană pentru probiotice. Fără „benzina” adecvată, bacteriile bune nu își pot îndeplini funcțiile.

Surse excelente de prebiotice:

  • Fructe și legume: Conțin fibre esențiale.

  • Amidonul rezistent: Se formează în cartofi, paste sau orez după ce au fost gătite și ulterior răcite.

  • Semințe, cereale integrale și leguminoase.

3. Simbioticele: combinația din primele două

Simbioticele sunt combinația dintre un probiotic și un prebiotic în același preparat. Practic, oferim organismului și bacteria benefică, și hrana de care are nevoie pentru a supraviețui.

Un exemplu de simbiotic: Un bol de iaurt natural sau kefir (probiotic) amestecat cu fructe bogate în fibre, semințe sau ovăz (prebiotic).

Un ecosistem, nu o soluție magică

Deși sunt utile în perioade de stres, infecții sau boli digestive, probioticele nu sunt o soluție universală. Dacă stilul tău de viață include stres continuu, somn puțin și lipsă de exercițiu, consumul de kefir sau chucrut va avea un efect limitat. Sănătatea intestinală depinde de întregul tău regim de viață.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă