Sursa foto: Pexels/cottonbro studio Un studiu amplu sugerează că ar putea exista un motiv serios pentru a vă limita consumul de alimente ultraprocesate – moartea timpurie, transmite Washington Post.
Studiul, efectuat pe 115.000 de persoane, a constatat că cei care au consumat cantități mari de alimente ultraprocesate, în special carne procesată, alimente zaharoase la micul dejun și băuturi îndulcite artificial și cu zahăr, au fost mai predispuși să moară prematur.
Cercetarea, publicată în revista BMJ, se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care au legat alimentele ultraprocesate de o rată mai mare de probleme de sănătate. Alimentele ultraprocesate cuprind o categorie largă, de la prăjituri, gogoși și chipsuri de cartofi până la hot dog, pâine albă și mâncăruri congelate. Oamenii de știință spun că ceea ce au în comun aceste alimente este faptul că, de obicei, sunt formule de ingrediente industriale concepute de producători pentru a atinge un anumit „punct de fericire”, ceea ce ne determină să le poftim și să le consumăm în exces. De asemenea, acestea tind să fie sărace în nutrienți, cum ar fi fibrele, vitaminele și mineralele.
Iată câteva dintre principalele constatări ale cercetării:
Riscul de mortalitate: Atunci când cercetătorii au analizat aportul de alimente ultraprocesate, au descoperit că participanții care au consumat cel mai mult – cu o medie de șapte porții din aceste alimente pe zi sau mai mult – au avut un risc ușor mai mare de a muri prematur în comparație cu persoanele care au consumat cele mai puține alimente ultraprocesate.
Sănătatea creierului: Studiul a constatat că persoanele care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate au avut o probabilitate cu 8% mai mare de a muri din cauza bolilor neurodegenerative, cum ar fi scleroza multiplă, demența și boala Parkinson. Dar nu au constatat un risc mai mare de deces din cauza cancerului sau a bolilor cardiovasculare.
Risc crescut cu anumite alimente: Cercetătorii au descoperit că existau anumite alimente ultraprocesate care erau asociate în mod special cu senzația de rău. Printre acestea se numărau cărnurile procesate, pâinea albă, cerealele zaharoase și alte alimente ultraprocesate pentru micul dejun, chipsurile, gustările și băuturile zaharoase și băuturile îndulcite artificial, cum ar fi sucurile dietetice.
Limitările studiului: Cercetătorii au avertizat că rezultatele lor nu sunt definitive. Studiul a arătat doar asocieri, nu cauză și efect. Persoanele care consumă multe alimente ultraprocesate au tendința de a se angaja în alte obiceiuri nesănătoase. Aceștia mănâncă mai puține fructe, legume și cereale integrale, sunt mai predispuși la fumat și mai puțin predispuși să fie activi din punct de vedere fizic. Cercetătorii au ținut cont de acești factori atunci când au făcut analiza lor, dar și alte variabile ar fi putut juca un rol.
Riscul reprezentat de dietele bogate în alimente ultraprocesate
În ultimii ani, studiile au descoperit că o dietă bogată în alimente ultraprocesate îi face pe oameni să ia rapid în greutate și le crește riscul de a suferi de cel puțin 32 de afecțiuni diferite, inclusiv cancer, diabet de tip 2, boli de inimă, obezitate, anxietate, depresie și demență. Unele studii au constatat, de asemenea, că dietele bogate în alimente ultraprocesate cresc riscul de deces prematur. Însă multe dintre aceste studii au fost relativ mici, de scurtă durată sau nu au analizat cauze specifice de deces.
Noul studiu a abordat aceste probleme prin analiza datelor provenite de la zeci de mii de adulți care au fost urmăriți timp de peste 30 de ani, a declarat Mingyang Song, autorul principal al studiului și profesor de epidemiologie clinică și nutriție la T.H. Chan School of Public Health din cadrul Harvard.
„A existat un mare interes atât din partea publicului, cât și a comunității științifice pentru a înțelege impactul asupra sănătății al alimentelor ultraprocesate, care acum reprezintă peste 60% din caloriile zilnice la americani”, a declarat Song într-un e-mail.
Studiul a inclus două grupuri, unul de aproximativ 75.000 de asistente medicale înregistrate, care au fost urmărite din 1984 până în 2018, și un grup de aproximativ 40.000 de medici și profesioniști din domeniul sănătății de sex masculin, care au fost urmăriți din 1986 până în 2018. Participanții au răspuns la întrebări despre obiceiurile lor de sănătate și stilul de viață la fiecare doi ani și au oferit detalii despre alimentele pe care le consumau la fiecare patru ani.
Potrivit unor studii anterioare, consumul unei cantități mari de alimente ultraprocesate ar putea conduce la inflamarea creierului și la slăbirea barierei hemato-encefalice, pregătind terenul pentru neurodegenerare. Există, de asemenea, dovezi că alimentele ultraprocesate pot împiedica sănătatea generală prin reducerea sensibilității la insulină, perturbarea microbiotei intestinale și stimularea creșterii în greutate și a inflamației cronice în tot corpul.
Unele alimente ultraprocesate sunt mai bune decât altele
Noile descoperiri susțin ideea că nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel și că unele, cum ar fi pâinea integrală, de exemplu, pot fi chiar sănătoase, potrivit unui editorial care a însoțit studiul din BMJ. Unele țări au pus în aplicare măsuri de sănătate publică pentru a-i ajuta pe oameni să își îmbunătățească alimentația, cum ar fi interzicerea companiilor de a utiliza grăsimi trans în produsele lor, aplicarea unor etichete de avertizare pe alimentele nesănătoase cu zahăr și restricționarea comercializării alimentelor nesănătoase către copii.
Autorii editorialului din BMJ, Kathryn E. Bradbury și Sally Mackay, doi experți în nutriție de la Universitatea din Auckland, au declarat că acestea și alte intervenții de sănătate publică ar trebui să fie adoptate pe scară mai largă.
