Când Kylie Sakaida studia pentru a deveni nutriționist în Boston, programa de studii semăna cu ceea ce vezi, adesea, în diverse cercuri de wellness de pe internet – salate viu colorate, preparate mediteraneene și grămezi de varză kale. Aceste alimente erau, fără îndoială, nutritive, dar nu lăsau prea mult loc pentru altele din bucătăria ei tradițională.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Originară din Hawaii, cu descendență japoneză și okinawaneză, Sakaida spune că mâncarea a jucat un rol important în copilăria sa. În Hawaii, „există o mulțime de preparate locale… care sunt un amestec de influențe hawaiene native, japoneze, filipineze, chinezești, coreene și portugheze, și care includ orez, tăiței, Spam, sosuri pe bază de soia,” spune ea, potrivit today.com.
Nutriționista a pornit acest demers de la dorul de alimentele ei tradiționale
„Am înțeles cu adevărat că mâncarea este profund legată de comunitate, familie și identitate,” adaugă Sakaida, menționând că acest lucru a fost și mai evident atunci când nu a regăsit în studiile ei alimentele dragi, precum orezul, tofu sau peștele.
Deși a încercat să se conformeze, „întotdeauna am tânjit după confortul mâncărurilor asiatice și culturale cu care am crescut, dar nu prea știam cum sau unde se încadrează acestea în ideea de alimentație sănătoasă,” își amintește ea.
Între timp, Sakaida a găsit răspunsul, ceea ce i-a adus milioane de urmăritori pe rețelele sociale și o carte de bucate nouă: So Easy So Good: Delicious Recipes and Expert Tips for Balanced Eating. Nu doar că specializează preparatele culturale populare pentru a le face mai nutritive, dar vrea abordează și ideea despre ce alimente sunt considerate „sănătoase”, în primul rând.
Provocarea: Oamenii nu erau interesați de alimentele pe care nutriționista le promova
Să nu înțelegem greșit – Sakaida apreciază kale la fel de mult ca oricine, dar a învățat rapid, în practica ei ,că alimentele pe care le recomanda nu erau nici disponibile, nici dorite de comunitățile care lucrau cu ea.
În perioada în care se pregătea să devină nutriționist, a lucrat într-un spital care „servea în principal comunități cu venituri mici și care nu vorbeau limba engleză. Am petrecut mult timp învățând despre alimentele lor culturale și încercând să-i întâlnesc acolo unde erau,” spune ea.
A observat rapid un tipar: vedea pacienți care aveau nevoie de schimbări în alimentație, din cauza prediabetului sau colesterolului ridicat, dar aceștia nu cunoșteau sau nu erau interesați de alimentele pe care ea le recomanda. Trebuia să le vorbească despre alimentație sănătoasă fără să le ceară să renunțe la mâncărurile care contau pentru ei.
„Această experiență a fost un moment important. Mi-am dat seama că fundamentul meu cultural nu era ceva de care trebuia să mă dezic pentru a fi un nutriționist bun. De fapt, era un atu și m-a ajutat să ofer sfaturi mai incluzive și să schimb conversația despre ce înseamnă alimentație sănătoasă,” spune Sakaida.
A învățat să nu dea pliante pacienților ei, ci să îi îndrume să prepare sănătos mâncărurile preferate
„O mare parte din munca mea nu era doar să le dau un pliant și să le spun că trebuie să-l urmeze, ci era să aflu ce mâncăruri le plac, cum sunt preparate, de ce sunt importante pentru ei, cât de des le consumă și apoi să încerc să le includ în recomandări, explicând beneficiile nutriționale ale acelor alimente.”
De exemplu, le-ar putea spune pacienților cu prediabet ce alimente preferate pot crește aportul de fibre sau pot reduce zaharurile adăugate.
„Este vorba despre o abordare individualizată, pe care mulți nu au privilegiul să o primească dacă nu lucrează direct cu un specialist,” adaugă ea.
Între timp, perspectiva ei proprie s-a schimbat. Dieta mediteraneeană nu mai era singura cale. „Am început să reintroduc mai multe dintre alimentele culturale proprii în viața mea, pentru că dieta ‘curată’ și de wellness promovată online nu era cu adevărat sustenabilă. Mi-a lipsit acea aromă și conexiune cu rădăcinile mele, și, în general, am învățat că o dietă sănătoasă nu este despre perfecțiune sau restricție. Este despre echilibru și construirea unui stil alimentar sustenabil pe termen lung. Pentru mulți dintre noi, asta include mâncărurile culturale pe care le iubim” recunoaște ea.
În copilărie a avut nevoie de nutritionist, pentru că avea anxietate față de anumite alimente
O mare parte din experiența ei profesională este influențată și de faptul că timp de doi ani a consultat un nutritionist, în copilărie, din cauza unei tulburări de alimentație evitant-restrictivă (ARFID). Această tulburare rară i-a provocat anxietate față de anumite alimente, din cauza problemelor senzoriale sau a fricii de sufocare sau de a se îmbolnăvi, și a dus la malnutriție.
„Nu mâncam. Nu aveam varietate în dietă. Ceea ce mi-a îmbunătățit starea… și relația cu mâncarea a fost nutriționistulcare m-a ajutat. Chiar dacă această tulburare nu era bine înțeleasă la acel moment, ea a reușit să mă ajute să-mi hrănesc corpul, să iau în greutate și să văd mâncarea cu alți ochi,” spune ea. Pe măsură ce se vindeca, a învățat să iubească alimentele, iar acum îi ajută pe alții să le vadă altfel.
Cum să faci ca alimentele instant să devină mai sănătoase
Într-un videoclip postat pe TikTok, Sakaida își face prânzul din găluște congelate. „În caz că nu v-ați dat seama, sunt asiatică. Întotdeauna mi-au plăcut cât de delicioase și convenabile sunt găluștele congelate. Ca majoritatea mâncărurilor mele preferate, ar fi nerealist să renunț la ele, așa că iată cum le îmbunătățesc din punct de vedere nutrițional”, glumește ea.
Adaugă în oală ingrediente precum supă de pui, ciuperci, morcovi și spanac, apoi pune găluștele. Ea sugerează să adaugi tofu sau edamame pentru proteine. „Amintește-ți mereu ce poți adăuga la mesele tale, nu ce trebuie să elimini,” încheie ea.
Abordarea este similară și când prepară ramen instant, și într-un altul explică de ce mănâncă regulat orez alb, un aliment de bază în multe culturi, dar, adesea, considerat nesănătos.
Porțiile mici, din bucătăria asiatică pot încuraja moderația în alimentație
Pe rețelele sociale și în cartea ei, Sakaida nu vrea neapărat să conteste sfaturile dietetice consacrate, ci mai degrabă să ofere îndrumări adaptate unui spectru mai larg de diete culturale.
De fapt, ea subliniază că multe bucătării asiatice folosesc deja componente de bază sănătoase, precum „legume, leguminoase… tofu și fasole mung, alge marine, alimente fermentate… Multe dintre aceste alimente sunt asociate cu beneficii semnificative pentru sănătate, precum prevenirea bolilor cronice și îmbunătățirea sănătății intestinale,” spune ea.
„Când te uiți la profilurile de macronutrienți, aceste mese tind să fie echilibrate natural. Ai orez sau tăiței pentru carbohidrați, pește – adesea aburit – ouă, tofu sau soia pentru proteine, și multe legume pentru fibre și antioxidanți,” adaugă Sakaida.
De asemenea, porțiile mai mici din bucătăria asiatică pot încuraja moderația.
Pentru oricine nu știe de unde să înceapă, ea oferă această formulă: găsește un preparat care îți place, apoi gândește-te ce ai putea adăuga pentru a-i spori valoarea nutritivă. Pentru mai multe fibre, încearcă leguminoase, iar pentru proteine, ouă, tofu sau pui fărâmițat.
Și dacă ai nevoie de sfaturi personalizate, apelează la un nutriționist.
