România, între provocări și oportunități în cadrul noului buget european / Vicepremierul Tánczos Barna: „Agricultura are nevoie de o altă abordare și sprijin concret”

România trebuie să-și redefinească prioritățile în cadrul viitorului buget european, adaptându-se la noile direcții de finanțare ale Uniunii Europene – digitalizare, inteligență artificială, retehnologizare, reziliență socială și competitivitate. Acesta a fost mesajul principal al sesiunii dedicate viitorului buget european din cadrul Summitului Romanian Business Leaders, un eveniment care a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali europeni și membri ai Guvernului.

Discuțiile au vizat modul în care România își poate consolida poziția în noul cadru financiar multianual și cum pot beneficia antreprenorii de oportunitățile europene în domenii strategice.

Viitorul agriculturii românești, o provocare

Un punct important al dezbaterii a fost situația agriculturii, subiect abordat de Tánczos Barna, vicepremier al Guvernului României. Oficialul a subliniat că, deși fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale rămân consistente, acestea nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor reale ale sectorului.

„Este în continuare o provocare suma pentru agricultură și dezvoltare rurală, de 26 miliarde de euro, deși acum avem 20 de miliarde de euro. Avem nevoie de o altă abordare: companiile puternice să aibă instrumente financiare ieftine, accesibile, ușor de utilizat”, a declarat Tánczos Barna.

Acesta a adăugat că firmele mici și mijlocii, în special cele de familie din industria alimentară și din sectorul procesării, trebuie sprijinite prin mecanisme adaptate specificului lor. „Firmele mici și medii, de familie, din procesare și industria alimentară, trebuie să aibă o altă abordare și sprijin pentru a se dezvolta”, a spus vicepremierul.

Tánczos Barna a atras atenția și asupra problemelor create de condițiile climatice și de disfuncționalitățile pieței interne. Potrivit acestuia, seceta prelungită a afectat grav producția agricolă, iar fermierii români se confruntă cu o competiție acerbă în cadrul pieței unice europene.

Piața cartofului, prăbușită

„Uitați-vă la piața cartofului, care în România se prăbușește. Din păcate am avut un an foarte, foarte greu pentru producătorul de cartofi și este o criză pe această piață. Companiile care au accesat fonduri europene, care s-au dezvoltat, din cauza secetei și din cauza perioadelor de secetă îndelungată, au producție mică. Se aduc cartofi gratis din celelalte state membre, pentru că cineva, de exemplu, care a avut contract de 80.000 de tone și a produs 100 (de mii de tone), trebuie să scape de 20.000 de tone și sunt destule companii care aduc doar cu costurile de transport”, a explicat vicepremierul.

„În România, piața unică este o provocare uriașă pentru agricultor și trebuie să fim tot timpul pregătiți cu măsuri din partea ministerelor, din partea Guvernului pe de o parte, dar trebuie să venim cu un sprijin și alte elemente care să îi țină în zona de competitivitate și de eficiență”, a mai spus el.

Oficialul a subliniat că sprijinul guvernamental trebuie dublat de o strategie coerentă la nivel european, care să asigure o distribuție echitabilă a fondurilor și o reacție rapidă la crizele din sectorul agricol.

Evenimentul, moderat de Iulia Manole, Head of Public Affairs la Fundația Romanian Business Leaders, a adus la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor europene și ai autorităților române. Printre invitați s-au numărat Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, Marius Cara, șeful Băncii Europene de Investiții în România, și Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Discuțiile din cadrul summitului au subliniat nevoia unei colaborări mai strânse între mediul public și cel privat, pentru ca România să poată valorifica eficient fondurile europene disponibile și să se alinieze la direcțiile strategice ale Uniunii Europene.