Sursa foto: colaj foto G4Food
Noul comisar european pentru Pescuit și Oceane se numește Costas Kadis și este din Cipru, unul din cele trei state insulare membre ale Uniunii Europene.
G4Food precizează că noua Comisie Europeană a fost votată de Parlamentul European, miercuri, 27 noiembrie, cu 370 de voturi ”pentru”, 282 ”împotrivă” și 36 de abțineri.
Șefa executivului european este Ursula von der Leyen, care a deținut funcția de președinte și în mandatul precedent. Comisarii s-au schimbat însă: la Pescuit și Oceane a venit Costas Kadis, care îl înlocuiește pe Virginijus Sinkevičius din Lituania.
Profesor, cercetător, ministru
Costas Kadis s-a născut la Nicosia, în 1967, şi a absolvit Biologia la Universitatea Naţională şi Capodistriană din Atena în 1991. Şi-a susţinut doctoratul la aceeaşi universitate în 1995 şi a urmat o serie de cursuri postuniversitare, pe teme ce privesc: ecologia din zona mediteraneană, la Centrul Internaţional pentru Studii Agronomice Mediteraneene Avansate din Chania; predarea ştiinţelor naturale, la Universitatea din Atena – Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie, Educaţie şi Psihologie; administrarea cercetărilor ştiinţifice finanţate public în SUA, la Universitatea Cornell, notează Agerpres.
Costas Kadis și-a început cariera universitară la Universitatea din Atena, unde a lucrat iniţial ca cercetător. În 1996, a revenit în Cipru şi s-a alăturat Băncii de Dezvoltare a Ciprului, în calitate de consultant ştiinţific. Din 1998, a lucrat la Fundaţia pentru Promovarea Cercetării, unde a ocupat mai multe funcţii, printre care cea de director general adjunct (1998-2005). Din 2005, s-a alăturat echipei Universităţii Frederick, unde a înfiinţat un compartiment pentru conservarea naturii, pe care l-a coordonat. A fost profesor asociat şi decan al Şcolii pentru educaţie (2005-2014), poziţie din care a coordonat numeroase proiecte de cercetare, promovând cooperarea cu zeci de universităţi, centre de cercetare şi oameni de ştiinţă din Cipru şi din străinătate. Aceste proiecte au fost finanţate de Comisia Europeană, de ONU, de Fundaţia pentru Promovarea Cercetării din Cipru, de Guvernul cipriot şi de alte agenţii.
Profesorul Kadis este autorul şi coautorul a numeroase cărţi, lucrări şi articole ştiinţifice, care abordează teme precum managementul durabil al resurselor naturale, conservarea biodiversităţii şi educaţia ecologică. De asemenea, este membru a numeroase comitete ştiinţifice în domeniul Cercetării şi mediului din Cipru şi din străinătate.
A fost și ministru, de trei ori: al Sănătății ( iulie 2007 – februarie 2008 ), al Educației și Culturii ( martie 2014 – februarie 2018 ) și Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului ( martie 2018 – februarie 2023 ).
Opinii minoritare
La audierile desfășurate cu membrii Comitetului pentru Pescuit din cadrul Parlamentului European, la începutul lunii noiembrie, Costas Kadis nu a fost susținut de reprezentanții grupului LEFT ( Stânga politică ) și ai grupului ESN ( Europa Națiunilor Suverane ), potrivit unor documente instituționale consultate de G4Food.
Potrivit opiniei minoritare a grupului Stângii europene ”deși candidatul a demonstrat o bună cunoaștere a politicii în domeniul pescuitului și a biodiversității marine, în special ca fost biolog marin, experiența anterioară a candidatului în guvernul său național ridică unele probleme cu privire la punerea în aplicare a legislației existente în materie de mediu și pescuit, în special în ceea ce privește scandalul gestionării deșeurilor și procedura de infringement Natura 2000 împotriva Ciprului.
În plus, candidatul și-a exprimat dorința de a revizui Politica comună în domeniul pescuitului ( PCP ), în funcție de rezultatele viitoarei evaluări. Acest lucru prezintă riscuri semnificative în ceea ce privește protecția mediului marin. Răspunsurile sale privind sprijinul acordat pescarilor de categorie mică ( … ) au rămas vagi, incomplete și au fost lipsite de măsuri concrete. Candidatul nu și-a exprimat dorința concretă de a da curs angajamentelor stabilite de Comisia Europeană în Strategia UE 2030 Biodiversitate în ceea ce privește pescuitul, ceea ce este esențial în lumina crizei biodiversității și a crizei climatice cu care ne confruntăm”.
Grupul ESN ( Europa Națiunilor Suverane ) a menționat în opinia minoritară că ”nu poate sprijini candidatul propus pentru postul de comisar european pentru Pescuit și Oceane din cauza intenției sale declarate de a continua și extinde politicile ale Green Deal și ale economiei albastre. Aceste strategii supraîncărcate ideologic s-au dovedit a fi în detrimentul micilor pescării și al acvaculturii din Europa.
De asemenea, acestea nu au făcut suficient pentru a combate problema pescuitului INN ( Ilegal, Neraportat și Neregulat ), atât în apele UE, cât și de către țările terțe care vând produse marine către UE. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece accentul se pune pe „noi modele de afaceri” legate de turism, credite de carbon albastru și cultivarea algelor – toate schemele nedovedite care pot fi forțate să existe doar cu finanțare UE. Crearea unei piețe a creditelor pentru carbonul albastru ar introduce pur și simplu un alt sistem speculativ în labirintul de reglementare al UE, care poate fi manipulat.
Vedem deja în China că astfel de „credite” sunt utilizate pentru a compensa activități precum pescuitul ilegal. Sunt ignorate probleme din lumea reală: micile pescării se luptă cu diminuarea stocurilor de pește, iar industria acvaculturii cu prădători precum vidra, în timp ce UE rămâne dependentă de restul lumii pentru 70% din consumul său de fructe de mare. UE trebuie să stabilească obiective mai bune și mai eficiente”.
Peștele în statistici
Flota de pescuit a Uniunii Europene număra 70.110 ambarcațiuni înregistrate oficial, în 2021. România deținea în acel an 170 de ambarcațiuni. Italia avea cea mai puternică flotă: 12.255 de ambarcațiuni.
Pescarii din Uniunea Europeană au capturat în 2021 o cantitate totală de 2.920.199 tone de pește și fructe de mare. Producția de acvacultură a fost de 1.129.159 tone.
Importurile de pește și fructe de mare de captură ale Uniunii Europene se apropie de 7.000.000 de tone pe an, iar cele din domeniul acvaculturii, depășesc 2.100.000 de tone.
Exporturile: peste 2.000.000 de tone, din capturi, și de 250.000 de tone, din acvacultură.
Un european consumă în medie 23 kg de pește pe an, atât din captură, cât și din acvacultură.
Uniunea Europeană alocă prin Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultura (FEPAM) suma totală de 5.311.001.000 de euro, în perioada 2021 – 2027.
Alocarea pentru România este de 162.451.000 euro.
