O cercetare recentă ar confirma că meteoritul care s-a prăbușit pe Pământ acum 66 de milioane de ani și ar fi cauzat dispariția dinozaurilor, a ajutat sămânța de strugure să se răspândească pe tot globul. Aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă internațională de cercetători, după descoperirea în Columbia, Panama și Peru a semințelor fosile de strugure, cu o vechime între 60 și 19 milioane de ani. Așadar, dacă în prezent putem savura un pahar bun de vin, este datorită extincției dinozaurilor acum 66 de milioane de ani.
Într-un articol publicat în revista Nature Plants, citată de National Geographic España, autorii studiului explică cum descoperirea acestor semințe fosile arată modul în care familia strugurilor s-a extins în întreaga lume. Procesul s-a realizat exact în anii de după extincția dinozaurilor. „Sunt cei mai vechi struguri descoperiți în această parte a lumii și sunt cu câțiva milioane de ani mai tineri decât cei mai vechi descoperiți pe cealaltă parte a planetei. Descoperirea este importantă deoarece arată că abia după extincția dinozaurilor strugurii au început să se răspândească în lume”, a explicat paleobotanistul Fabiany Herrera de la Centrul de Cercetare Integrală Negaunee al Muzeului Field din Chicago și autor principal al articolului.
Primele fosile au fost găsite în India
Având în vedere că sunt fructe atât de vechi, este foarte rar ca țesuturile moi să se păstreze. Acesta este motivul pentru care cercetătorii se concentrează de obicei pe studiul semințelor fosile. Herrera și colegii săi amintesc că cele mai vechi fosile de acest tip, cunoscute până în prezent, au fost găsite în India. Au o vechime de 66 de milioane de ani și coincid exact cu momentul în care un asteroid enorm, cu un diametru de zece kilometri, a lovit Pământul (în Golful Mexic), declanșând un eveniment de extincție în masă care a schimbat cursul vieții pe planetă.
„Întotdeauna ne gândim la dinozauri, pentru că ei au fost cei mai afectați, dar evenimentul de extincție a avut un impact mare și asupra plantelor. Pădurea s-a restabilit într-un mod care a schimbat compoziția plantelor”, asigură Herrera. Cercetătorii propun ipoteza că dispariția dinozaurilor ar fi putut contribui la schimbarea pădurilor. „Se știe că animalele mari, precum dinozaurii, alterează ecosistemele din jurul lor. Credem că, dacă ar fi existat mari dinozauri care să cutreiere pădurea, probabil ar fi doborât copaci, menținând pădurile mai deschise decât sunt astăzi.”
„Cu toate acestea, când marii dinozauri au dispărut, unele păduri tropicale, inclusiv cele din America de Sud, au devenit mai dense, cu straturi de copaci care formau un subarboret și un baldachin”, afirmă Mónica Carvalho, una dintre autorii studiului și ea și cercetătoare la Universitatea din Michigan.
Rolul important al disparitie dinozaurilor în răspândirea strugurilor
Astfel, noile păduri care au apărut după acea extincție în masă a dinozaurilor au oferit speciilor vegetale o nouă oportunitate. „În registrul fosil, exact în această perioadă, începem să vedem mai multe plante care folosesc liane pentru a se cățăra pe copaci, precum strugurii”, explică Herrera. Diversificarea păsărilor și mamiferelor în anii de după acest eveniment ar fi putut contribui, de asemenea, la dispersarea semințelor de struguri. Deși nu s-au descoperit niciodată struguri fosili în America de Sud, Herrera suspecta că, la fel ca în India, ar putea fi găsiți acolo. În cele din urmă, în 2022, momentul mult așteptat a sosit când Herrera și Carvalho săpau în Anzii columbieni și o sămânță fosilă încastrată într-o rocă veche de 60 de milioane de ani a atras atenția lui Carvalho. „Mónica m-a privit și mi-a spus: ‘Fabiany, ăsta e un strugure!’ A fost foarte emoționant”, își amintește Herrera.
În ciuda dimensiunii reduse (sămânța fosilă este foarte mică), Herrera și Carvalho au identificat-o ușor după dimensiuni, formă și alte caracteristici specifice. Înapoi în laborator, au făcut tomografii computerizate care au arătat structura sa internă și le-au confirmat suspiciunile. Și aceasta sămânță nu este doar primul fosilă de strugure descoperită în America de Sud, ci și una dintre cele mai vechi din lume. Echipa a numit-o Lithouva susmanii (strugure de piatră de Susman), în onoarea lui Arthur T. Susman, un cercetător în paleobotanică sud-americană la Muzeul Field din Chicago.
„Această nouă specie este importantă și pentru că susține originea sud-americană a grupului de plante din care a evoluat vița de vie comună, Vitis”, confirmă un alt autor al acestui interesant studiu, Gregory Stull, de la Muzeul Național de Istorie Naturală Smithsonian din Washington.