Diferența dintre zahărul alb și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS) / Tania Fântână (nutriționist): Spre deosebire de zahăr, fructoza din HFCS este metabolizată direct în ficat, ceea ce poate favoriza acumularea de grăsimi și trigliceride

Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS – High Fructose Corn Syrup) este un îndulcitor artificial folosit pe scară largă în industria alimentară. Este obținut din amidon de porumb, care este descompus în glucoză, apoi o parte din aceasta este transformată în fructoză printr-un proces enzimatic. Cred că dacă atunci când cumpărați diverse produse vă uitați pe etichetă, sunteți foarte familiarizați cu această denumire.

Porumbul în forma sa naturală nu conține o cantitate semnificativă de fructoză, ci este compus în mare parte din amidon (lanțuri de glucoză).

Conținutul de zaharuri din porumb (per 100 g):

• Porumb proaspăt (boabe): ~6-8 g carbohidrați, din care fructoză < 1 g
• Porumb dulce (conservat): ~6-10 g carbohidrați, cu fructoză 1-3 g
• Porumb uscat (mălai, făină de porumb): ~70-75 g carbohidrați, dar aproape toți sub formă de amidon (glucoză polimerizată), nu fructoză

Atunci, de unde vine fructoza din siropul de porumb? Din intensa procesare a acestuia.

1. Tipuri de HFCS

• HFCS-42 – Conține 42% fructoză și este utilizat în produse de patiserie, cereale, sosuri.
• HFCS-55 – Conține 55% fructoză și este cel mai comun în băuturile carbogazoase.
• HFCS-90 – Rareori folosit, dar utilizat pentru îndulcitori industriali.

2. Diferența dintre HFCS și zahărul obișnuit

Zahărul alb (sucroză) este format din 50% glucoză + 50% fructoză.

HFCS are o proporție diferită de fructoză, ceea ce îl face mai dulce și mai ușor de utilizat în produse procesate.

Spre deosebire de zahăr, fructoza din HFCS este metabolizată direct în ficat, ceea ce poate favoriza acumularea de grăsimi și trigliceride. Știți foarte bine că excesul de fructoză este foarte dăunător organismului și mai ales ficatului.

3. Efectele asupra sănătății

❌ Creșterea riscului de obezitate – HFCS se absoarbe rapid, nu oferă sațietate și poate duce la consum excesiv de calorii. Atunci când ceea ce mănânci nu te satură, vrei să consumi mai mult și mai mult. Chiar dacă tu nu resimți sațietatea, corpul tău contorizează deja caloriile. Și tot așa, stând cu excedent caloric zi de zi, kilogramele nu vor întârzia să apară.

❌ Rezistență la insulină și diabet – Consumul ridicat poate afecta metabolismul glucozei, crescând riscul de diabet de tip 2.

❌ Boala ficatului gras non-alcoolic – Fructoza este metabolizată direct în ficat, iar excesul poate duce la acumularea de grăsime în ficat. Ne-am obișnuit să asociem această boală cu consumul de alcool, dar cei care exagerează cu consumul fructelor pot avea același gen de afecțiune ca cea dată de consumul de alcool, datorită fermentării acestora în intestin.

❌ Inflamație și boli cardiovasculare – Creșterea trigliceridelor și a colesterolului LDL poate contribui la probleme cardiovasculare. Procesul îngrășării vine cu o multitudine de factori proinflamatori ce influențează negativ echilibrul hormonal al organismului.

❌ Creșterea apetitului – HFCS poate influența hormonii foamei, cum ar fi leptina, ceea ce duce la pofte alimentare și mâncat excesiv.

4. Unde se găsește HFCS?

• Băuturi carbogazoase (cola, sucuri acidulate)
• Produse de patiserie și biscuiți – Prețul, din păcate, nu este un barometru aici. Și în cazul produselor cu preț ridicat regăsim acest ingredient nedorit.
• Cereale procesate – Atunci când luăm mixuri de cereale, musli gata făcute, cereale sub formă de bulgări, sunt șanse foarte mari ca în liantul ce leagă ingredientele să fie și acest sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză.
• Iaurturi îndulcite și băuturi aromate – De aici și eterna recomandare că, dacă poftiți la iaurturi cu fructe, este cel mai bine să luați un iaurt simplu, fie el și mai gras, și să adăugați orice fructe proaspete vreți voi în el. De obicei, unele dulci și nu acide, cum ar fi citricele.
• Ketchup, sosuri pentru salate, maioneză – Dacă ați citi eticheta sosurilor pe care le cumpărați, cred că pe majoritatea le-ați pune rapid înapoi pe raft. Făină sub diverse forme, zahăr, arome artificiale și, la coada clasamentului, roșii sau semințe de muștar, care ar fi trebuit de fapt să fie ingredientele principale.
• Alimente semipreparate și fast-food – Majoritatea produselor semipreparate, de gătit rapid la cuptor, conțin multe substanțe adăugate, care în mod normal nu sunt necesare dacă le preparăm în casă. Toate sunt menite ca experiența noastră culinară să fie una cât mai plăcută și, evident, să mai venim să cumpărăm.

5. Cum să eviți HFCS?

✔ Citește etichetele și evită produsele cu „High Fructose Corn Syrup” sau „Sirop de porumb”.
✔ Alege produse cu îndulcitori naturali (miere, sirop de arțar, zahăr brut) – dar și acestea trebuie consumate cu moderație, întrucât sunt procesate și pot fi calorice, contribuind la îngrășare.
✔ Consumă alimente proaspete, neprocesate, pentru a reduce expunerea la HFCS. Mănâncă pe cât de simplu poți și fă-ți în casă majoritatea ingredientelor pe care le consumi sau cumpără de la restaurante ce gătesc cât mai aproape de termenul „gătit ca la mama acasă”.

HFCS este un îndulcitor ieftin și omniprezent, dar consumul excesiv poate avea efecte negative asupra sănătății. Nu este toxic în cantități mici, dar este mai bine să fie evitat în dieta zilnică.