Sursa foto: Pexels/Polina Tankilevitch
Un studiu recent publicat în JAMA Network Open a constatat că aportul de zahăr crește vârsta biologică la femei, în timp ce dietele bogate în antioxidanți și alimente antiinflamatoare o scad, transmite MedicalNewsToday.
Cercetătorii de la UC San Francisco au urmărit un grup de femei negre și albe participante la Studiul privind Creșterea și Sănătatea (NGHS) al Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge. Înscrise inițial între vârstele de 9 și 19 ani (1987 – 1997), participantele au fost urmărite până la vârsta de 36 – 43 de ani (2015 – 2019). Studiul, axat inițial pe sănătatea cardiacă și metabolică, a utilizat jurnalele alimentare ale participantelor pentru a calcula aportul de zahăr adăugat și aderența la dieta mediteraneană, Alternate Healthy Eating Index și un nou scor nutritiv.
Scorul nutritiv s-a bazat pe micronutrienți precum vitaminele A, E, C, folat, B12, zinc, seleniu, magneziu, fibre, acizi grași mononesaturați, izoflavone și zahăr. Vârsta biologică a fost determinată utilizând GrimAGE2, un algoritm care estimează vârsta epigenetică pe baza metilării genomului pentru a evalua expunerea la inflamații și nivelul zahărului din sânge.
Ceasurile epigenetice sunt algoritmi care se bazează pe modelele de metilare în diferite puncte ale genomului și au fost utilizate pentru a prezice vârsta biologică.
Rezultatele au arătat că fiecare gram suplimentar de aport zilnic de zahăr a crescut scorul GrimAGE2 cu 7 zile, indicând îmbătrânirea accelerată. În schimb, aderența la o dietă de înaltă calitate a dus la scăderea scorului GrimAGE2. Acest studiu este notabil pentru că este primul care examinează efectul dietei asupra vârstei biologice a femeilor de culoare.
Lorna Harries, profesor de genetică moleculară, a subliniat utilitatea ceasurilor de îmbătrânire precum GrimAGE2, dar a remarcat limitele acestora. Studiul nu a explorat mecanismele din spatele efectelor, dar experții sugerează că stresul metabolic cauzat de consumul ridicat de zahăr poate duce la o îmbătrânire celulară mai rapidă din cauza producerii de factori inflamatori și de produse finale de glicare avansată.
Deși studiul a fost ajustat în funcție de diverși factori, indicele de masă corporală (IMC) mediu al grupului a fost ridicat, putând influența rezultatele datorită legăturii dintre IMC, rezistența la insulină și îmbătrânirea celulară.
