Foto: Via Profi
O călătorie de câteva zile în Maramureș m-a vindecat de pesimism și mi-a dat speranță. Mi-a descoperit oameni harnici, pasionați de ceea ce fac, mulțumiți cu ceea ce obțin în urma muncii lor, veseli, primitori și modești.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Sunt familii de tineri care s-au născut și au crescut la țară, care au muncit în străinătate și s-au întors sau care au lăsat în urmă orașe mari și joburi bine plătite în multinaționale, ca să muncească pământul și să se bucure de roadele lui. O fac cu pasiune și un drag de viață molipsitor și caută să crească an de an micile afaceri pe care le-au pornit de la 0.
Că fac paste de casă, cultivă legume și fructe fără pesticide, fac magiunuri și zacuști după rețete ale bunicilor, produc mezeluri fără e-uri și conservanți sau vând lapte de măgăriță, cu toții au reușit în ceea ce și-au propus doar prin muncă și încăpățânarea de a nu se lăsa învinși de greutăți.
G4food.ro vă spune poveștile lor într-o serie care își propune nu doar să reveleze sau să confirme frumusețea Maramureșului, de la peisaje la oameni și feluri de mâncare, ci și să arate că există și în România premizele dezvoltării bazate pe seriozitate și bună credință, pe respect și onestitate, pe dorința de a-ți mulțumi clienții și de a arăta că se poate. Iar dacă și legiuitorii ar arăta mai mult interes în a le ușura munca și a-i încuraja pe acești oameni, în a gândi proiecte integrate și reglementări făcute să nu încurce, cu siguranță că ne-am putea așeza mai bine pe harta turismului gastronomic, depășind stadiul de mici insule risipite pe ici-colo, prin țară.
„Grădina din deal” – de la agricultură de subzistență la brand
Pe Oana și Bogdan Groza i-am găsit în gospodăria lor din satul Remetea Chioarului, fierbând silvoiță, un magiun de prune fără fir de zahăr adăugat și care stă pe foc 8-10 ore, până când devine atât de gros că nu curge nici dacă întorci borcanul cu gura în jos.
Oana ne întâmpină îmbrăcată în portul popular specific zonei. E o minionă plină de energie și ne povestește cu atâta pasiune și entuziasm despre munca pământului, că atunci când ne spune că are două licențe, una în comunicare și alta în studii de securitate, rămânem cu gura căscată.
În 2016, ea şi Bogdan s-au mutat de la oraș, din Cluj-Napoca, la casa bunicilor ei din Remetea Chioarului. S-au apucat să cultive fructe și legume, iar de cinci ani le procesează și în conserve pe care le vând online sau la târguri, sub brandul „Grădina din deal”.
„Am încercat să ducem agricultura de la nivel de subzistenţă la nivel de afacere profitabilă. Până în acest moment, eu zic că ne-a reuşit. Toate borcanele noastre sunt făcute cu ingrediente naturale. Nu conţin deloc conservanţi. Majoritatea reţetelor sunt vechi. Zacusca este făcută după reţeta bunicii mele. Cea de castraveţi în saramură este a soacrei mele, iar silvoiţa este făcută în căldare de cupru veche de peste 100 de ani, moştenire de la străbunicul. Sămânţa pentru roşii este păstrată și ea de bunici de foarte mulţi ani.”
Și-au început afacerea doar cu pământul moștenit de Oana de la bunicii ei, 18 ari, iar acum au aproape un hectar de legume în câmp şi două solarii.
În 2020, când au accesat fonduri europene pentru laboratorul de procesare a conservelor au făcut un parteneriat cu primăria. Au primit un grant de 25.000 de euro, iar de atunci au tot reinvestit şi au crescut.
Legumele le vând mai mult local și participă săptămânal la Târgul „Roade de Oraş” de la Baia Mare.
„Clienţii intră pe grupul de facebook, fiecare producător îşi listează marfa, iar clienţii fac comenzi. Aşa contribuim şi la reducerea risipei alimentare, pentru că şi noi, producătorii, ducem exact cât ştim că vom vinde. Nu culegem mai mult, ca să nu ştim ce să facem cu ele.”
Deși felul în care povestește Oana face ca totul să pară o joacă, în cei nouă ani au fost și destule greutăți, de la nepriceperea orășeanului la munca pământului la birocrația care pune în dificultate orice inițiativă.
„Dacă aș da timpul înapoi, probabil că aș veni mai repede aici”
„Când am venit aici, am luat-o de la 0. Nimic din formarea mea profesională nu avea treabă cu munca pământului.. Mi-am petrecut vacanţele, în copilărie, aici, dar alta e să începi o afacere, să vezi cum cresc roşiile, lângă ce soiuri trebuie să pui plantele companion. Asta îţi ia timp. Mai ales că nu am folosit pesticide. Am avut nenumărate eşecuri, dar dacă aş da timpul înapoi, probabil că aş veni mai repede aici”, spune Oana.
„Grădina din deal” e cunoscută mai mult pe plan local, dar produsele ajung și în două-trei băcănii din Bucureşti, Cluj, Braşov, Sibiu sau chiar Bruxelles, unde cererea vine tot de la comunitatea de români stabiliți acolo. Transportul se face prin curier.
„Noi nu congelăm să facem peste doi trei ani. Când e sezonul, atunci culegem şi preparăm gemurile. Termenul de valabilitate pentru conserve este de un an, păstrate la maximum 21 de grade, sau la frigider, după deschidere. Creştem în fiecare an şi dublăm producţia, dar nu industrializăm. Anul acesta, ajungem la 10.000 de borcane.”
Munca pământului vine cu satsifacții, dar și cu constrângeri. Oana, Bogdan și fetița lor nu pot pleca nicăieri între martie și octombrie, pentru că legumele au nevoie să fie udate și îngrijite permanent.
„E foarte multă muncă fizică. În vacanţe plecăm în noiembrie, decembrie, ianuarie. E nevoie de pasiune și chemare ca să treci de la muncă de birou la dat cu sapa. Bunica râde de multe ori de mine și îmi spune că am făcut două facultăţi, ca să vin la coada vacii. Dar viaţa la ţară nu se compară cu nimic. Pot spune asta după ce am trăit 25 de ani la bloc.”
Promovarea producătorilor locali, a valorilor culinare și a tradițiilor românești
„ViaProfi este un instrument de explorare culinară care te însoțește prin țară și te ajută să descoperi oameni pasionați și dedicați ce îți oferă ocazia să le treci pragul și să le guști bunătățile! Călătorind local, mâncând sănătos, trăind și spunând povestea acestor experiențe mai departe, contribuim cu toții în a duce mai departe tradițiile într-un mod sustenabil și cu grijă față de noi toți și față de natură.”
