Despre nutriție, adolescenți si platformele de socializare / Nutriționistul Tania Fântână: Mulți creatori de conținut nu sunt nutriționiști, dar oferă „diete minune”

De unde își iau adolescenții informațiile referitoare la mâncare?

Ca și restul informațiilor, probabil că în mare parte de pe platformele de socializare, din reclame, din tot ce le apare din diverse surse pe telefon.

Subiectul mâncării este unul foarte, foarte des întâlnit pe internet. Ni se promit rețete delicioase cu cele mai banale ingrediente, ni se arată exemple de oameni care au mâncat sau n-au mâncat diverse alimente o perioadă de timp, se promovează o anumită imagine corporală. De obicei, extremele sunt cele mai apreciate. Fie kilograme prea puține, fie prea multe. Evident că nu ne dorim ca ai noștri copii să fie la extreme.

De ce este periculos acest trend?

1. Informații neverificate sau periculoase

Mulți creatori nu sunt nutriționiști, dar oferă „diete minune” de 800–1000 kcal/zi, detoxuri cu sucuri sau trucuri de slăbit rapid care pot duce la deficiențe nutriționale severe.

Dacă atunci când îți iei copiii de mână și mergi la o consultație știi unde te duci și ce pregătire și abordare are persoana respectivă, pe internet oricine poate să spună orice.

2. Standardele nerealiste de corp

Videourile „before/after” promovează corpuri „slabe” ca ideal, dar ignoră diversitatea corporală și contextul (filtre, lumină, chirurgie, genetică). Asta poate induce rușine corporală și stimă de sine scăzută. Adolescența este o perioadă în care corpul suferă transformări profunde. Este puțin probabil ca ceea ce se vede pe internet să poată fi aplicat foarte ușor și acasă. Din dorința de perfecțiune și admirație poți fi tentat foarte ușor să copiezi ceea ce vezi pe internet.

3. Riscul de tulburări de comportament alimentar

Expunerea repetată la conținut obsesiv despre mâncare poate duce la comportamente restrictive, bulimie, mâncat compulsiv sau chiar ortorexie – obsesia de a mânca „curat”. Atunci când nu poți sta pe internet 20 de minute fără să vezi un video cu mâncare, când ți se trezește curiozitatea asupra reinventării unei rețete sau când o fată probează tot felul de ținute sumare, e foarte ușor să te gândești non-stop la mâncare.

Ce simte un adolescent care vede toate aceste imagini?

• rușine, dacă nu arată precum tinerii din film sau dacă, făcând ca acolo, nu obțin aceleași rezultate

• presiune socială, trebuie să arate sau să se poarte și el așa

• confuzie. Atunci când urmărești foarte multe știri despre nutriție și tot felul de postări, realizezi curând că ele se bat cap în cap. Dacă nu ai vederea de ansamblu și tinzi să crezi tot ce vezi, cu cât te uiți mai mult, cu atât știi mai puțin – și mai mult de atât, nu știi cum și ce să aplici în cazul tău

• inadecvare în propria familie, care probabil nu duce același stil de viață și de gătit ca pe TikTok.

Ce putem face ca părinți?

Să-i ascultăm ce ne povestesc și să încercăm să nu-i criticăm

Știu că este greu să nu vii cu o replică acidă la ce trăznăi vezi că îi entuziasmează, dar e important să gândim cu creierul lor și nu cu al nostru, de adulți maturi și experimentați.

Menținerea unei atmosfere degajate, chiar dacă subiectul este arzător, este esențială pentru a le câștiga încrederea.

Educație nutrițională blândă

Explică diferența dintre nutriție reală și marketing. Nu uita să le reamintești că cei pe care ei îi urmăresc sunt acolo să facă bani sau să vândă ceva.

Poți folosi întrebări simple:

• „Știi de ce ai nevoie de proteine când crești?”

• „Hai să comparăm ce zice video-ul ăsta cu ce recomandă medicii. Hai să mai vedem și alte opinii.”

Discuții despre imagine corporală

Vorbește despre diversitatea reală a corpurilor, despre editare foto și presiunea de pe rețele. Modelează acceptarea corporală chiar prin felul în care vorbești despre propriul corp. Reamintește faptul că imaginea corporală nu zice totul despre un om. Nu suntem aleși ca prieteni pe baza aspectului, ci pe baza calităților noastre umane.

Nu vorbiți degradant despre propria imagine corporală. Știu că intențiile voastre sunt bune și vreți ca acel adolescent să nu aibă probleme cu obezitatea pe măsură ce crește, dar dacă vă aude pe voi vorbind urât despre propriul corp, o să folosească același limbaj pentru a se autocaracteriza și el.

Filtrarea conținutului, nu interzicerea lui

Găsiți împreună creatori credibili (medici, nutriționiști, psihologi). Nu interzice TikTok-ul, ci învață-l cum să-l navigheze cu gândire critică. Dă-i câteva nume mai avizate pe care să le urmărească.

Modelul personal contează

Dacă în casă se vorbește constant despre „slăbit”, „tratamente pentru burtă” sau „ce ai mâncat?”, adolescentul va internaliza că aspectul e mai important decât sănătatea sau starea de bine.

Evitați să vorbiți defăimător despre alte persoane sau să folosiți diverse adjective când mergeți pe stradă și vreți să faceți referire la cineva. Nu vă luați de aspectul fizic și, în orice caz, nu de kilograme.

Încercați să aveți obiceiuri de a lua masa împreună, de a face aprovizionarea săptămânală, trimiteți-l după fructe și legume, cereți ajutorul adolescenților sau copiilor mari la gătit.

Când ne îngrijorăm?

• când adolescentul devine obsedat de număratul caloriilor

• când refuză să mănânce mese principale mai multe zile la rând

• când își critică frecvent corpul și refuză să iasă din casă

• când apar tulburările de alimentație – sau, ideal, înainte ca acestea să apară: mâncat și vărsat, refuzul de a mânca, episoade de mâncat compulsiv etc.

Adolescenții trebuie să înțeleagă că nu tot ce se vede online este sigur și nici nu reprezintă un exemplu de urmat. Există multă manipulare pentru a vinde diverse produse, fiecare corp e diferit, suntem mai mult decât kilogramele noastre și e ok să ceri ajutor, pentru că nu ești singur.