sursa foto: pixabay.com/Imagine realizată cu ajutorul AI
Consumul frecvent de junk food afectează mai multe sisteme ale organismului, notează verywellhealth.com. Alimentele ultraprocesate influențează modul în care corpul gestionează glicemia, senzația de foame, nivelul de energie și inflamația. Iată câteva exemple ale efectelor ce apar în organism dacă mâncăm prea multe alimente nesănătoase, bogate în calorii, dar sărace în nutrienți.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Foamea apare rapid
Pentru că sunt bogate în calorii și sărace în nutrienți, efectele pot apărea mai repede decât se crede, favorizând un cerc vicios al supraalimentării. Junk food-ul este conceput să fie intens gustos, dar rareori oferă sațietate de durată. Aceste alimente se digeră rapid și nu conțin suficiente substanțe care să mențină senzația de plin.
Sațietatea este mai scăzută comparativ cu mesele bazate pe alimente integrale. Astfel, devine ușor să mănânci mai mult fără să îți dai seama. Foamea apare din mai multe motive. Indicele glicemic este ridicat, proteinele și fibrele sunt puține, iar creierul primește recompensă rapidă fără energie susținută pentru organism.
Creșterea în greutate, favorizată
Alimentele de tip junk food sunt dense caloric și sărace nutritiv. Pot fi consumate în cantități mari fără să inducă senzația de sațietate. Când aportul caloric depășește constant consumul de energie, apare creșterea în greutate. Caloriile per înghițitură sunt mai multe, foamea reapare rapid, iar excesul energetic este stocat sub formă de grăsime, mai ales în zona abdominală.
Glicemia crește brusc
Băuturile îndulcite, dulciurile, produsele de patiserie și gustările rafinate cresc rapid nivelul glicemiei. Vârful glicemic apare adesea în 30–60 de minute. Ulterior, insulina reduce glicemia, uneori sub nivelul inițial. Acest fenomen stimulează hormonul foamei și intensifică poftele. Pe termen lung, aceste oscilații favorizează rezistența la insulină, un factor major de risc pentru diabetul de tip 2.
Inflamația din organism poate crește
Un studiu publicat în 2025 a asociat consumul ridicat de alimente ultraprocesate cu valori crescute ale proteinei C reactive, un marker al inflamației.
Inflamația cronică afectează sănătatea cardiovasculară. Creșterea aportului caloric, fluctuațiile glicemice, rezistența la insulină și somnul deficitar după supraalimentare contribuie la acest proces.
Microbiomul intestinal se modifică
O dietă dominată de junk food reduce diversitatea nutrienților care ajung în intestin. Acest lucru schimbă echilibrul bacteriilor intestinale. Scade diversitatea microbiană, se reduc compușii care protejează mucoasa intestinală și pot apărea modificări ale răspunsului glicemic după mese. Un microbiom dezechilibrat este asociat cu disconfort digestiv și probleme metabolice.
Starea emoțională și nivelul de energie, afectate
Combinațiile de zahăr, sare și grăsimi activează rapid sistemul de recompensă al creierului. După acest efect inițial, fluctuațiile hormonale pot duce la anxietate, oboseală și scădere a dispoziției.
Mulți oameni raportează nivel scăzut de energie, mai multă iritabilitate și pofte crescute în perioadele cu aport ridicat de junk food. Acest ciclu emoțional poate consolida obiceiul alimentar nesănătos.
Somnul are de suferit
Mesele bogate în junk food, mai ales seara, afectează digestia și somnul. Refluxul gastric, glicemia crescută pe timpul nopții și somnul fragmentat sunt frecvente. Fluctuațiile nocturne ale glicemiei pot duce la senzație de foame dimineața și la oboseală accentuată. Lipsa somnului de calitate amplifică stresul metabolic și influențează negativ alegerile alimentare din ziua următoare.
Consumul ocazional de junk food nu este o problemă majoră. Însă atunci când devine un obicei zilnic, efectele se acumulează rapid și afectează întregul organism.
