foto: pexels.com/@Igor Meghega Emisiile globale de oxid de azot produse de activitatea umană au crescut cu 40% între 1980 și 2020, în principal din cauza practicilor agricole, conform unui nou studiu realizat în cadrul proiectului internațional de cercetare, Global Carbon Project.
În 2020, mai mult de 10 milioane de tone metrice de oxid de azot – un gaz cu efect de seră (GHG) „mai puternic” decât dioxidul de carbon (CO2) sau metanul – au fost eliberate în atmosferă, în principal în urma activităților agricole, arată studiul, citat de publicația agriland.ie.
Activitatea agricolă a reprezentat 74% din emisiile de oxid de azot generate de activitățile umane, după 2010, procent la care a contribuit, în principal, utilizarea îngrășămintelor comerciale și a celor de origine animală, pe terenurile agricole, au spus cercetătorii.
Raportul Global Nitrous Oxide Budget 2024, publicat în jurnalul Earth System Science Data, miercuri, 12 iunie, a fost condus de cercetători de la Boston College din Massachusetts, SUA.
Rata la care oxidul de azot a fost eliberat în atmosferă în 2020 și 2021 a fost mai mare decât în orice an anterior de când au început măsurătorile în 1980, arată studiul realizat de 58 de cercetători din 55 de organizații din 15 țări.
Oxidul de azot are un potențial de încălzire globală de aproximativ 300 de ori mai mare decât CO2. Odată emis, rămâne în atmosferă timp de 117 ani, conform Global Carbon Project.
În timp ce emisiile globale de CO2 din activitățile umane, cum ar fi combustibilii fosili și schimbările de utilizare a terenurilor, au fost „destul de stabile” în ultimul deceniu, emisiile globale de oxid de azot, în mare parte din producția de alimente, continuă să crească, arată studiul.
Emisiile agricole au ajuns la opt milioane de tone metrice în 2020, o creștere de 67% față de cele 4,8 milioane de tone metrice eliberate în 1980, cercetătorii atribuind această creștere utilizării îngrășămintelor comerciale pe bază de azot (N) și a gunoiului de grajd.
Utilizarea îngrășămintelor N în agricultură, inclusiv utilizarea gunoiului de grajd, este „cea mai mare” sursă de oxid de azot generată de om în atmosferă, conform cercetătorilor internaționali.
Emisiile din agricultură continuă să crească, în timp ce alte sectoare, cum ar fi combustibilii fosili și industria chimică, nu cresc sau scad la nivel global.
Arderea combustibililor fosili și anumite procese industriale contribuie cu 17% la aceste emisii, arată studiul.
Care sunt țările care emit cel mai mult oxid de azot? Primele cinci țări emitente de oxid de azot generat de om în 2020 au fost China (16,7%), India (10,9%), SUA (5,7%), Brazilia (5,3%) și Rusia (4,6%).
Pakistan, Australia, Indonezia, Turcia și Canada se află în topul primelor 10 țări.
China, India, SUA, Brazilia și Rusia au, de asemenea, cele mai mari emisii de oxid de azot pe cap de locuitor. Acestea sunt influențate atât de consumul intern, cât și de comerțul cu alimente și produse alimentare, au spus cercetătorii.
UE, Japonia și Coreea și-au redus emisiile de oxid de azot generate de om în ultimele decenii, în timp ce în China emisiile au scăzut în ultimii cinci ani datorită eficienței crescute a utilizării azotului, arată studiul.
UE și-a redus emisiile de oxid de azot cu 31%, cea mai mare scădere din orice regiune, în mare parte datorită reducerilor din emisiile de combustibili fosili și din industrie în anii 1990. Cu toate acestea, emisiile agricole nu au scăzut în ultimele două decenii.
Țările în curs de dezvoltare din Africa și sudul și sud-estul Asiei arată o „creștere semnificativă” în utilizarea îngrășămintelor N, pornind de la valori scăzute.
Emisiile de oxid de azot din Pakistan și Etiopia au crescut cu peste 200%, conform cercetării.
Emisiile de oxid de azot ale Braziliei au crescut puternic în ultimele două decenii, cu emisiile directe din utilizarea îngrășămintelor și a gunoiului de grajd mai mult decât dublate, conform celor mai recente cercetări ale Global Carbon Project.
