Agricultura nu este doar un sector economic, ci o componentă de securitate națională și un pilon al stabilității sociale, afirmă eurodeputatul Victor Negrescu, în cadrul unui summit dedicat agriculturii. El a subliniat că România are un rol major atât în bazinul Mării Negre, cât și în Uniunea Europeană, fiind lider la exportul de cereale și principal producător de semințe de floarea-soarelui din UE.

Potrivit acestuia, agricultura reprezintă aproximativ 2,5% din PIB-ul României, peste media europeană, iar aproape un sfert din forța de muncă este implicată în acest sector. În același timp, România se confruntă cu un paradox: exportă materie primă și importă masiv produse procesate, ceea ce generează un deficit comercial de ordinul miliardelor de euro. „Nu putem rămâne doar furnizori de materie primă”, a avertizat Negrescu, la Agri Trade Summit 2026, insistând asupra nevoii de procesare și integrare pe lanțul valoric.

Vicepreședintele Parlamentului European a vorbit și despre presiunile cu care se confruntă fermierii: costuri ridicate la energie și îngrășăminte, scăderea prețurilor globale la cereale, termene de plată extinse și lipsă de lichiditate. În multe exploatații, balanța dintre venituri și cheltuieli este la limită. În acest context, el a pledat pentru o politică europeană clară în sprijinul fermierilor și pentru un rol mai activ al României în negocierile de la Bruxelles.

O temă centrală a intervenției a fost viitorul buget european multianual post-2028, estimat la aproape două trilioane de euro, din care aproximativ 946 de miliarde sunt prevăzute pentru coeziune, agricultură și dezvoltare teritorială. Deși suma totală pare consistentă, ponderea agriculturii în buget scade comparativ cu actuala perioadă financiară. Negrescu a ridicat problema mandatului de negociere al României și a cerut clarificări privind obiectivele asumate pentru agricultură și dezvoltare rurală.

„Capitalul intern și extern va veni acolo unde există structură, guvernanță și predictibilitate”

El a anunțat că este raportor al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European pe zona Politicii Agricole Comune post-2028 și a enumerat câteva priorități: menținerea PAC ca politică distinctă și bine finanțată, convergență externă echitabilă a plăților directe și sprijin predictibil pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri. România are circa 3,5 milioane de fermieri, iar 90% exploatează ferme de mici dimensiuni.

În privința alocărilor financiare, Negrescu a menționat o posibilă creștere nominală de aproape 13% a pachetului agricol pentru perioada 2028–2034, ceea ce ar putea duce alocarea României la aproximativ 24 de miliarde de euro. Totuși, raportat la inflație și la nevoile de convergență, această creștere nu este suficientă.

Dincolo de fonduri, eurodeputatul a susținut dezvoltarea unor clustere regionale integrate, sub forme asociative sau societăți pe acțiuni, care să reunească fermieri, procesatori, operatori logistici și distribuitori. Statul ar putea sprijini aceste structuri prin ajutoare de stat, fonduri europene, garanții și punerea la dispoziție a infrastructurii logistice. „Capitalul intern și extern va veni acolo unde există structură, guvernanță și predictibilitate”, a afirmat el.

„Fără lichiditate, piața internă nu poate funcționa eficient”

În paralel, a fost evocată ideea unui fond de investiții dedicat capitalului de lucru în agricultură, precum și oportunitatea utilizării unor instrumente europene de finanțare care pun la dispoziție peste 20 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. „Fără lichiditate, piața internă nu poate funcționa eficient”, a punctat Negrescu.

Referindu-se la acordul comercial UE–Mercosur, eurodeputatul a spus că acesta poate genera riscuri pentru sectoarele sensibile și a amintit introducerea unei clauze de salvgardare mai ferme, inclusiv reducerea pragului de alertă de la 10% la 5% și proceduri accelerate pentru produsele expuse concurenței neloiale. El a solicitat garanții suplimentare privind respectarea standardelor europene și controale consolidate la frontieră, sub principiul „aceleași standarde pentru toți”.

Pe agenda viitorului se află și digitalizarea, integrarea inteligenței artificiale, a tehnologiilor IoT, a dronelor și a sistemelor de management avansate, precum și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor climatice. Noua rezervă europeană de criză este un pas înainte, însă România trebuie să dezvolte mecanisme naționale dedicate, inclusiv pentru secetă.

El a avertizat că dispariția unei ferme nu poate fi compensată rapid și că lipsa tinerilor din agricultură reprezintă un risc major pentru viitor.

„Marea miză pentru următorul deceniu este trecerea de la volum la valoare”, a concluzionat sursa citată, subliniind că agricultura românească trebuie întărită prin competitivitate, asociere, integrare și finanțare inteligentă, iar succesul va depinde atât de deciziile de la Bruxelles, cât și de capacitatea actorilor interni de a lucra împreună.