ID 387810723 ©
Inna Reznik | Dreamstime.com
California a început să pregătească terenul pentru o legislație împotriva coloranților sintetici pe bază de petrol chiar în urmă cu câțiva ani, din cauza îngrijorărilor legate de sănătate, inclusiv riscul potențial crescut de cancer și probleme neurocomportamentale la copii și animale, relatează CNN Health. Guvernatorul Gavin Newsom a interzis colorantul roșu nr. 3 în 2023 și alți șase coloranți comuni din alimentele școlare în 2024. De atunci, alte 25 de state au urmat exemplul Californiei cu legislație — unele deja semnate în lege, altele încă în curs — care interzic, restricționează sau impun etichetarea coloranților alimentari.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Unii legislatori au fost inspirați de mișcarea „Make America Healthy Again” (Să Facem America Sănătoasă Din Nou), lansată de Secretarul Sănătății din SUA, Robert F. Kennedy Jr. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a anunțat în aprilie planurile sale de a colabora cu industria pentru eliminarea treptată a coloranților sintetici pe bază de petrol din lanțul alimentar.
Multe băuturi viu colorate conțin coloranți alimentari sintetici
Dar experții subliniază că este important ca autoritățile și publicul să își amintească faptul că acești coloranți reprezintă doar o componentă a alimentelor ultraprocesate. În consecință, „eliminarea coloranților sintetici din alimente nu le transformă automat în produse sănătoase”, a declarat dr. Jennifer Pomeranz, profesor asociat în politici de sănătate publică la Universitatea New York.
Un nou studiu susține această idee, arătând că alimentele și băuturile cu coloranți sintetici conțin în medie cu 141% mai mult zahăr față de cele fără astfel de coloranți. Totuși, conținutul de sodiu și grăsimi saturate era mai mic în alimentele cu coloranți, conform studiului publicat miercuri în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics.
Coloranții sintetici, un semnal de alarmă
Rezultatele indică faptul că prezența coloranților sintetici poate fi considerată un „semnal de alarmă” pentru produse probabil mai puțin sănătoase, a declarat dr. David Andrews, director științific interimar al Environmental Working Group, o organizație nonprofit de advocacy pentru sănătate și mediu.
Problemele rămase ale alimentelor ultraprocesate
La fel ca mulți legislatori care iau măsuri împotriva coloranților, și autoarea principală a studiului, dr. Elizabeth Dunford, a fost motivată atât de o curiozitate personală, cât și profesională:
„Sunt mamă a doi copii mici — de 7 și 5 ani — și am observat schimbări de comportament, mai ales la fiul meu, după ce consumă produse colorate cu coloranți sintetici”, a spus ea. De asemenea, cercetarea sa profesională vizează evaluarea sănătății alimentelor, cu accent pe profilarea nutrienților și aditivii alimentari.
Alimentele ultraprocesate (UPF) reprezintă până la 70% din alimentele disponibile în SUA și sunt fabricate cu tehnici industriale și ingrediente care nu sunt folosite în mod obișnuit în bucătărie. Aceste alimente sunt de obicei sărace în fibre, dar bogate în calorii, zaharuri adăugate, grăsimi, sodiu și diverși aditivi.
Acești aditivi includ conservanți pentru prospețime și textură, emulgatori pentru a preveni separarea ingredientelor, dar și potențiatori de gust, parfumuri, agenți anti-spumare, de albire, de îngroșare sau de luciu.
Alimentele ultraprocesate și bolile
Numeroase studii din ultimele decenii au legat consumul acestor produse de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, obezitate, moarte prematură, cancer, depresie, declin cognitiv, AVC și tulburări de somn. Riscul apare chiar și cu o singură porție zilnică, conform mai multor studii. De aceea, unele state includ în legislație și aditivi populari precum uleiul vegetal bromurat sau propilparabenul.
Acesta este și motivul pentru care experții recomandă evitarea alimentelor ultraprocesate, chiar dacă acestea conțin coloranți naturali, în contextul presiunii crescânde din partea autorităților. De exemplu, guvernatorul Texasului, Greg Abbott, a semnat recent o lege care impune etichete pentru alimentele ce conțin 44 de coloranți sau aditivi.
Compania Kraft Heinz va elimina coloranții sintetici din aproximativ 10% din portofoliul său din SUA până la sfârșitul lui 2027, iar Nestlé a anunțat că va face același lucru în următorul an.
„Procentul de produse cu coloranți sintetici este mult mai mic decât procentul de produse ultraprocesate, așadar coloranții naturali care încurajează consumul excesiv de UPF sunt tot o problemă”, a declarat dr. Jerold Mande, CEO al Nourish Science.
Cât de frecvenți sunt coloranții artificiali în alimente
Studiul coordonat de Dunford a analizat 39.763 de produse alimentare și băuturi vândute de cei mai mari 25 de producători din SUA, folosind date din 2020. Aproximativ 19% din produse conțineau între unul și șapte coloranți sintetici. Cei mai utilizați au fost roșu nr. 40, roșu nr. 3 și albastru nr. 1.
Categoriile cu cel mai mare procent de utilizare: băuturi sportive (79%), concentrate pentru băuturi (71%) și dulciuri (54%). Băuturile carbogazoase reprezentau 30% din vânzările totale de produse cu coloranți.
Producătorii susțin că piața s-a schimbat din 2020, dar produsele cu coloranți încă sunt frecvente. De obicei, companiile mari au nevoie de 18 luni pentru a-și adapta lanțul de aprovizionare, deci studiul încă reflectă destul de fidel realitatea actuală.
Oportunitate pentru schimbare și mai multă transparență
Studiul oferă un punct de plecare pentru schimbările motivate de presiunea publică și reglementările din școli. Sarah Gallo, vicepreședinte la Consumer Brands Association, a declarat că „agențiile de reglementare trebuie să prioritizeze cercetări relevante și revizuite”. Industria oferă și instrumente de transparență, precum SmartLabel și Facts Up Front, pentru ca familiile să poată lua decizii informate.
Cum să reducem coloranții din alimentație
Persoanele preocupate de coloranți și alimente ultraprocesate ar trebui să se orienteze spre alimente integrale, neîndulcite, și să evite produsele procesate, în funcție de buget, a spus Pomeranz. Se recomandă creșterea consumului de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe și leguminoase. De asemenea, este important să fiți atenți la conținutul de sodiu și la modul în care alimentele vă afectează corpul și dispoziția — cele ultraprocesate creează dependență, în timp ce cele integrale oferă sațietate.
Citiți etichetele. Dunford a spus că a fost surprinsă să găsească coloranți sintetici în produse aparent simple, precum chifle pentru hotdog, coji pentru taco, covrigi sau vafe.
Un viitor fără coloranți?
Unii experți spun că, pentru a îmbunătăți cu adevărat sănătatea publică, este nevoie și de măsuri mai largi pentru a face alimentele sănătoase mai accesibile.
Mișcarea MAHA a transformat bolile cronice cauzate de industria alimentară într-o prioritate politică, a declarat Mande. „Concentrarea pe coloranți este un prim pas rezonabil pentru a perturba modelul alimentar bazat pe ultra-procesare.”
Totuși, „pentru a îmbunătăți sănătatea copiilor, MAHA trebuie să abordeze direct problema alimentelor ultraprocesate, de exemplu, prin limitarea lor în mesele școlare.”
