FOTO: Dreamstime/Anyaivanova
Poluarea chimică reprezintă „o amenințare pentru viața oamenilor și naturii de o amploare similară schimbărilor climatice”. Dar rămâne cu zeci de ani în urmă în ceea ce privește gradul de conștientizare publică și acțiunea. Avertismentul vine într-un raport recent citat de The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Economia industrială a generat peste 100 de milioane de „entități noi”, adică substanțe chimice care nu există în mod natural. Dintre acestea, între 40.000 și 350.000 sunt utilizate și produse comercial. Cu toate acestea, efectele acestei contaminări pe scară largă asupra mediului și sănătății umane sunt prea puțin cunoscute, în ciuda unui volum tot mai mare de dovezi care leagă toxicitatea chimică de afecțiuni variind de la ADHD la infertilitate și cancer.
„Surpriza pentru mulți este că oamenii cred că atunci când respirăm aerul de pe stradă, bem apă, consumăm alimente sau folosim produse de îngrijire personală, există un control strict asupra siguranței chimice a acestor produse. Dar nu este așa”, spune Harry Macpherson, cercetător principal la Deep Science Ventures (DSV), organizația care a realizat studiul.
Timp de opt luni, echipa a analizat sute de studii științifice și a discutat cu cercetători, lideri ai organizațiilor non-profit, antreprenori și investitori. Raportul arată că doar din materialele folosite în prepararea și ambalarea alimentelor se găsesc în corpul uman peste 3.600 de substanțe chimice sintetice, dintre care 80 sunt considerate periculoase. De exemplu, compușii PFAS, numiți „substanțe chimice veșnice”, au fost depistați aproape în toți oamenii testați, iar nivelurile lor sunt atât de ridicate încât în multe zone chiar apa de ploaie este nesigură pentru consum.
Totodată, peste 90% din populația globală respiră aer ce depășește limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății privind poluarea.
Impactul asupra corpului uman, devastator
Impactul chimicalelor asupra corpului uman este devastator, conform raportului. Există dovezi că acestea afectează reproducerea, sistemul imunitar, sistemul nervos, cardiovascular, respirator, ficatul, rinichii și metabolismul. „Am găsit legături clare între expunerea la pesticide și problemele reproductive, inclusiv avorturi spontane și dificultăți în concepție”, spune Macpherson.
Acest raport vine să confirme alte studii care au arătat că deja s-au depășit limitele sigure pentru poluanți din mediu, inclusiv pentru plastic. De curând, un alt raport a avertizat asupra unei „crize a plasticului”. Acesta cauzează boli și decese pe toate vârstele, pe fondul creșterii accelerate a producției de plastic.
Raportul scoate în evidență și deficiențele majore în metodele actuale de testare a toxicității, ceea ce face ca măsurile de protecție a sănătății umane și a mediului să fie insuficiente. „Testările tradiționale nu au reușit să identifice multe efecte, mai ales în cazul substanțelor care perturbă sistemul endocrin”, explică Macpherson. Aceste substanțe au efecte neașteptate la doze foarte mici, contrar presupunerilor clasice că dozele mici ar avea efecte minime.
DSV este o organizație care creează companii pentru a aborda probleme majore de sănătate umană și de mediu. Raportul are și scopul de a identifica zone de intervenție prin inovație.
Deși finanțarea pentru studiul toxicității chimice este mult mai mică decât cea pentru schimbările climatice, Macpherson consideră că acest dezechilibru trebuie corectat. „Nu vrem să scadă finanțarea pentru climă, dar acest domeniu merită mult mai multă atenție.” Un aspect pozitiv este că schimbarea poate veni și de la consumatori, prin cererea de produse mai sigure.
După începerea cercetării, Macpherson a devenit mai atent la contactul chimicelor cu alimentele sale. Gătește în tigăi de fontă și evită încălzirea alimentelor în plastic. Recomandă consumul de produse organice, chiar dacă sunt mai scumpe, și spălarea fructelor și legumelor înainte de consum.
