Sursa foto: agro.basf.ro
Deși în România există încă de mulți ani o reglementare privind perioada de aplicare a îngrășămintelor pe bază de azot, problema este departe de a fi rezolvată. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (CBPA) a rămas, de 20 de ani, un document controversat și interpretabil.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
CBPA stabilește un calendar al interdicțiilor la fertilizare
Conform CBPA este interzisă aplicarea îngrășămintelor cu azot pe suprafețe neprotejate în perioadele când temperatura se apropie sau scade sub limita de îngheț. Și, pentru ca lucrurile să fie mai clar reglementate, sunt stabilite și niște date. Astfel, în zona de câmpie interdicția intră în vigoare pe 15 noiembrie și se menține până pe 10 martie.
În zonele de deal începe mai devreme, pe 10 noiembrie, și durează până pe 20 martie. La munte este interzisă fertilizarea între 5 noiembrie și 25 martie. Și, pentru ca lucrurile să fie și mai clare, în Anexa 13 a CBPA există și o listă care arată în ce zonă se află fiecare UAT din România.
Încă de la început au existat discuții aprinse legate de perioada de interdicție. Numeroși fermieri au arătat că, în timpul perioadei de interdicție, există momente în care unele culturi au nevoie de fertilizare. Apoi s-a pus problema culturilor de toamnă înființate târziu și pe a celor de primăvară semănate devreme. Și, de aici, au început neclaritățile.
Tot CBPA ne învață cum „să fentăm” interdicțiile
În anul 2023 CBPA a fost modificat. În el au apărut o serie de excepții de la prevederile de bază. Una dintre acestea spune că pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie. Cantitatea de fertilizant este însă limitată la maxim 50 kg azot substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor. Evident, trebuie respectate și condițiile de aplicare.
O altă derogare a fost acordată prin permiterea fertilizării „în ferestrele iernii”. Care, însă, nu sunt bine definite.
În urma acestor modificări, CBPA a rămas mai degrabă o sperietoare, decât un instrument legal. Mai ales că, în ultimii ani, modificările climatice au transformat majoritatea zilelor de iarnă în „ferestre”.
Dincolo de orice glumă, însă, la ora actuală CBPA a devenit un set de reguli care mai mult încurcă decât rezolvă problemele. Ținând cont de modul în care clima s-a modificat, fermierii au început să semene primăvara mai devreme, pentru a putea beneficia de ploile de primăvară. Din același motiv, folosirea cât mai eficientă a apei, și culturile de toamnă se înființează mai târziu. Astfel, excepția prevăzută de CBPA a devenit regulă. În ceea ce privește data calendaristică, căci cine se gândește să țină cont de restricționarea cantității de azot?
Controverse nelămurite nici după 20 de ani
O altă chestiune pusă în discuție încă de la introducerea CBPA, acum ai bine de 20 de ani, a fost legată de fertilizarea cu îngrășăminte naturale. În mod tradițional, acestea se împrăștiau pe câmp în toamnă sau chiar pe timpul iernii. Codul a interzis categoric acest lucru. De aici, numeroase controverse. Pe de o parte s-a invocat poluarea crescută cu azot a pânzei freatice prin practicarea acestui sistem. Pe de altă parte, unii specialiști au arătat beneficiile pentru sol. Discuția a rămas deschisă, în continuare, în plan teoretic.
Practic, aplicarea de îngrășăminte naturale pe câmp, după 15 noiembrie, poate duce la pierderea totală a subvenției. Pentru cei care a au. Cei care nu beneficiază de subvenții se pot alege, eventual, cu o mustrare.
Căci aceasta este o altă lipsă a CBPA. Nerespectarea prevederilor sale se poate sancționa, cel mult, cu diminuarea sau chiar tăierea subvențiilor. Altceva, nimic!
În concluzie, ceea ce am dorit să arătăm este că CBPA a devenit un instrument depășit, care nu face decât să încurce mai rău activitatea fermierilor. Fără nici o îndoială că este necesar un set de reguli care să protejeze împotriva poluării apelor cu azot din surse agricole. Dar aceste reglementări trebuie să fie clare și, mai ales, aplicabile!Deși în România există încă de mulți ani o reglementare privind perioada de aplicare a îngrășămintelor pe bază de azot, problema este departe de a fi rezolvată. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (CBPA) a rămas, de 20 de ani, un document controversat și interpretabil.
