În ce măsură spălarea fructelor ajută la eliminarea reziduurilor chimice? „Substanțele active nu acționează prin contact, ci sunt sistemice, pătrund în întregul sistem vascular al plantei”, explică un expert în tehnologii alimentare

pesticide fructe si legume cercetare eliminarea pesticidelor prin spalare foto: freepik.com

Nu există încă date certe legate de impactul pesticidelor asupra sănătății umane, iar comunitatea științifică încă dezbate dacă, de exemplu, glifosatul, unul dintre cele mai folosite și controversate ierbicide, ajuns fără voie în lanțul alimentar, ar putea fi asociat cu unele forme de cancer sau cu apariția bolii celiace, prin modificarea compoziției florei microbiotice din intestin.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Dar dacă impactul lor e neclar, e sigur că reziduuri în cantități limitate există, uneori chiar prin contaminare ambientală, fără să fi fost aplicate direct.

Se naște astfel întrebarea dacă prin spălarea fructelor aceste eventuale reziduuri ar putea fi îndepărtate. Și dacă, din această perspectivă, este preferabil ca toate fructele proaspete să fie consumate decojite. Dar cum rămâne, atunci, cu cele folosite în conservele pe care le cumpărăm?

„Dacă obiectivul decojirii fructelor convenționale este acela de a evita ingerarea reziduurilor de pesticide utilizate în producție (mai rar după recoltare), operațiunea este, în mare parte, inutilă”, explică Roberto Pinton, specialist în tehnologii alimentare, citat de publicația Il Fatto Alimentare.

„Majoritatea substanțelor folosite pentru protecția plantelor, inclusiv insecticidele, inclusiv neonicotinoidele, inclusiv Sulfoxaflorul (a cărui utilizare în UE este permisă doar în sere permanente, deoarece este mortal pentru albine și alți polenizatori) au efect sistemic.

Substanțele active, așadar, nu acționează prin contact (caz în care ar putea fi eliminate printr-o bună spălare sau, mai drastic, prin decojire), ci sunt sistemice: pătrund în întregul sistem vascular al plantei și sunt transportate în lăstari și fructe. Fiind prezente în toate țesuturile, spălarea are doar o utilitate igienică, dar este complet inutilă pentru eliminarea reziduurilor”, a detaliat el.

Alte substanțe adăugate în apă ar putea ajuta?

Dar eventual adaosuri în apă ar putea rezolva măcar parțial problema? Răspunsul este tot negativ. Nici bicarbonatul de sodiu, nici alți dezinfectanți pe bază de clor nu au nici un efect în raport cu reziduurille chimice.

„Cel mult contribuie la o mai bună curățare de praf, dar nu au niciun efect asupra reziduurilor. Nu întâmplător, eticheta de pe dezinfectantul cu clor precizează că acțiunea produsului este limitată la riscul infecțios, nu protejează împotriva poluanților de tip chimic”, a amintit el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *