Sursa foto: Pexels
Cu toții am avut impresia, de-a lungul timpului, că unii oameni sunt „norocoși” și pot mânca aproape orice fără să se îngrașe sau să le fie afectată sănătatea, în timp ce alții se luptă să-și mențină greutatea, indiferent de dieta pe care o urmează.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cercetări revoluționare, realizate în Israel, par să aducă pentru prima dată lumină asupra acestui subiect – și mai mult, se pare că putem chiar să schimbăm modul în care corpul nostru reacționează la alimente, potrivit bbc.co.uk.
Cercetătorii au studiat fluctuațiile glicemiei și microbiomul intestinal a peste 1000 de persoane
Dr. Saleyha Ahsan a călătorit în Israel pentru a participa la un studiu desfășurat de Institutul Weizmann din Rehovot, condus de prof. Eran Segal și dr. Eran Elinav.
Studiul a inclus, până în prezent, circa 1000 de persoane, iar fiecare participant a completat un formular cu date detaliate despre sănătatea și istoricul lui medical, apoi a fost monitorizat timp de o săptămână pentru a se analiza în detaliu modul în care nivelul glicemiei lor reacționează la diferite alimente.
Pe durata săptămânii, nivelul zahărului din sânge a fost măsurat constant, cu ajutorul unui glucometru plasat sub piele. Somnul și activitatea fizică au fost monitorizate cu o brățară, iar participanții au primit o aplicație în care să înregistreze starea de spirit, emoțiile, somnul, exercițiile și tot ce au mâncat. Mesele au fost planificate – unele au fost oferite tuturor participanților în mod standard, altele au fost alese de ei, dar au trebuit cântărite cu precizie și notate în detaliu.
Apoi, fiecare participant a furnizat și o probă de scaun. Cercetătorii au analizat astfel bacteriile intestinale ale fiecăruia. Microbiomul intestinal este unic pentru fiecare persoană – aproape ca o „amprentă” – dar, esențial, acesta se poate schimba.
Concluzia studiului: Fiecare organism reacționează diferit la alimente, de aceea unii se îngrașă și alții nu, deși mănâncă la fel
Cercetătorii de la institut au descoperit că organismul fiecărei persoane reacționează diferit la același aliment. Acest lucru a fost o surpriză majoră, deoarece manualele de nutriție sugerau de mult că anumite alimente (de exemplu pâinea albă) provoacă o „creștere bruscă” a glicemiei (ceea ce este nesănătos – crește riscul de diabet de tip 2 și obezitate), în timp ce alte alimente (precum orezul integral) au un efect mai blând. Acestea erau clasificate ca având IG (indice glicemic) mare sau mic. Dar, studiile anterioare erau făcute pe doar 10 persoane – iar acum, cu datele de la 1000 de persoane, este clar că fiecare este diferit.
Totodată, s-au putut face legături clare între răspunsul glicemic individual și bacteriile intestinale. Cu ajutorul unei cantități mari de date, au creat un algoritm informatic care poate prezice cum va reacționa glicemia unei persoane la diverse alimente, doar pe baza compoziției bacteriilor intestinale. Au testat acuratețea acestuia și s-a dovedit eficient în prezicerea alimentelor „bune” și „rele” pentru fiecare individ.
Au realizat un studiu mic cu 25 de persoane, pentru care au fost prezise diete „bune” și „rele”. Fiecare a urmat dieta „bună” timp de o săptămână și apoi pe cea „rea” o altă săptămână – fără să știe care este care. Reacțiile glicemice au fost exact cum a prezis algoritmul, iar în doar o săptămână, bacteriile intestinale ale voluntarilor s-au schimbat. Deși nu se știe exact ce rol are fiecare grup de bacterii în sănătate, schimbările observate după dieta „bună” păreau benefice. Asta sugerează că nu doar putem personaliza dieta, ci și să ne modificăm reacțiile la alimente.
Alimente bune și alimente rele?
În cadrul acestui studiu, dr. Saleyha a acceptat să i se facă teste de sânge și a putut observa diferențe majore, în funcție de ceea ce mânca.
Alimentele considerate bune pentru nivelul de zahăr din sângele dr. Saleyha au fost:
- avocado
- croissant
- iaurt cu granola
- banană cu nuci
- omletă
- ciocolată
- înghețată și cola
Alimentele considerate rele pentru ea au fost:
- struguri
- cereale cu lapte
- pizza
- paste
- supă de roșii
- sandwich cu pui (pe pâine integrală)
- suc de portocale și sushi
Aceste rezultate, însă, sunt foarte individuale. O altă participantă, Leila, de aceeași vârstă și sex, care a mâncat aceleași mese, în paralel cu dr. Saleyha, a avut reacții opuse la alimente precum pizza, paste, banană cu nuci, iaurt cu granola și croissant. De asemenea, a avut reacții opuse și la pâinea albă, simplă sau cu unt.
Dr. Saleyha a trimis echipei probe de scaun, din câteva în câteva zile, timp de două săptămâni, în care a mâncat doar alimentele „bune” și a evitat pe cele „rele”. În acest timp scurt, microbiomul ei s-a schimbat – iar unele dintre aceste schimbări au fost asociate cu o compoziție microbiană mai „benefică”. Deși a fost un test scurt și necontrolat, rezultatele s-au potrivit cu cele obținute în studiile controlate ale echipei.
Cercetătorii speră ca oamenii să poată obține, rapid și ușor, planuri alimentare personalizate, în funcție microbiomul intestinal
Dr. Segal și dr. Elinav speră ca rezultatele muncii lor să devină accesibile tuturor, la nivel mondial. Ei își doresc ca în viitor oamenii să poată trimite probe de scaun prin poștă și să primească în schimb un plan alimentar personalizat – cu lista alimentelor care le pot provoca creșteri nesănătoase ale glicemiei și a celor care mențin glicemia stabilă și sănătoasă.
Desigur, toate acestea trebuie să se încadreze într-o dietă echilibrată – nu înseamnă că dacă ciocolata apare pe lista alimentelor „bune” pentru tine, poți trăi doar cu ea și să fii sănătos! Totuși, pentru că lista personalizată conține adesea alimente care îți plac, aceste diete sunt mai ușor de urmat decât cele restrictive tradiționale.
Echipa studiază acum și efectele pe termen lung ale dietei asupra bacteriilor intestinale. Este posibil ca, pe măsură ce microbiomul se adaptează (în zile sau săptămâni), dieta să poată fi ajustată sau relaxată.
