Sursa foto: Pexels
A fost descoperit, recent, modul în care aditivii alimentari obișnuiți, prezenți în gustări și băuturi, pot altera căile imune – oferind indicii noi privind creșterea incidenței astmului la copii, potrivit news-medical.net.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un studiu recent, publicat în Frontiers in Immunology, a utilizat metabolomica – o știință care se ocupă cu studiul proceselor chimice ce includ metaboliții ce acționează ca intermediari de reacție și produși ai metabolismului celular – pentru a investiga mecanismele care stau la baza asocierii dintre aditivii alimentari și astmul la copii.
Aditivii alimentari și astmul
Aditivii alimentari, precum îndulcitorii, coloranții și conservanții, sunt adăugați în alimente pentru diverse scopuri, cum ar fi îmbunătățirea gustului sau prelungirea duratei de valabilitate. Cercetările arată că, în comparație cu adulții, copiii consumă mai multe alimente ultraprocesate și sunt mai sensibili la efectele adverse ale aditivilor, inclusiv astm, alergii și risc crescut de tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).
Alergiile cutanate, ale mucoaselor și intestinale la copii au fost asociate direct cu consumul de benzoat de sodiu, galben apus (sunset yellow), eritrozină, tartrazină și alți aditivi. Crize de astm au fost raportate după expunerea la metilparaben și propilparaben. De asemenea, femeile care consumă mai multe băuturi necarbogazoase îndulcite artificial sunt mai predispuse să aibă copii diagnosticați cu astm infantil.
În ciuda acestor observații, legătura dintre astmul infantil și expunerea la aditivi alimentari în China, precum și mecanismele prin care acești aditivi contribuie la dezvoltarea astmului, rămân, deocamdată, neclare.
Ciclamatul și acidul benzoic au avut cele mai mari concentrații în sângele copiilor incluși în studiu
Studiul a cuantificat corelațiile dintre astmul infantil și aditivii alimentari folosind analize specific, iar cercetătorii au realizat și un profil metabolic al probelor de ser prelevate de la copii cu vârsta de până la 15 ani. Au fost identificați metaboliți asociați cu astmul și s-a studiat modul în care astmul este influențat de aditivi.
Au fost măsurate concentrațiile serice pentru zece aditivi: neotam, aspartam, zaharină de sodiu, ponceau 4R, sucraloză, acid benzoic, ciclamat, acesulfam, acid dehidroacetic și galben apus (sunset yellow).
Autorii au remarcat că unii aditivi (ex. aspartam, neotam, sucraloză și sunset yellow) au fost slab detectați în ser, deoarece sunt absorbiți minim și se degradează rapid în intestin – ceea ce nu înseamnă că lipsesc din dieta copiilor.
Metaboliții asociați cu astmul au fost examinați pentru efecte de mediere și îmbogățire a căilor metabolice.
Acidul dehidroacetic, acidul benzoic și ciclamatul au fost detectați în cele mai mari proporții: 99,58%, 99,17% și 69,17%. Aspartamul și neotamul nu au fost detectați, iar zaharina de sodiu, sucraloza, acesulfamul, ponceau 4R și sunset yellow au avut rate scăzute de detectare.
În grupul cu astm, concentrațiile medii de acid dehidroacetic și acid benzoic au fost semnificativ mai mari decât în grupul de control.
Studiile pe șoareci arată că zaharina nu ar afecta atât de mult
În cadrul studiilor efectuate pe șoareci, s-a constatat că grupul tratat cu zaharină de sodiu a avut niveluri mai scăzute metaboliți lipidici.
Autorii au sugerat că aceste modificări imune și metabolice pot fi influențate de interacțiunile de-a lungul axei intestin-plămân, unde aditivii modifică permeabilitatea intestinală și microbiota, permițând metaboliților inflamatori și celulelor imune să afecteze echilibrul imun pulmonar.
Studiul are limitări, fiind realizat doar pe participanți din China
Principala limitare a studiului este lipsa de generalizare, întrucât participanții au fost recrutați exclusiv din Nanjing, China. Analiza de regresie nu a controlat pentru factori confuzi precum fumatul parental sau indicele de masă corporală (IMC), care ar putea influența rezultatele.
De asemenea, studiul a explorat doar corelații între aditivi și astm, fără a demonstra relații cauzale. Autorii subliniază că cercetările viitoare ar trebui să includă populații mai largi, tipuri suplimentare de aditivi și validări mecanistice directe ale efectelor metabolice asupra sistemului imunitar.
Există o legătură între astm și aditivii alimentari, dar mai sunt necesare cercetări
Astmul infantil poate fi agravat de expunerea la aditivi alimentari, care pot deregla homeostazia metabolică între celulele prezentatoare de antigen și celulele T helper.
Aceste descoperiri sugerează că tulburările metabolice și imune cauzate de anumiți conservanți și îndulcitori pot contribui la inflamația căilor respiratorii prin perturbarea toleranței imune și a interacțiunilor intestin-plămân. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma o relație de cauzalitate directă între aditivi și astm.
