FOTO: Dreamstime/Skypixel
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Afecțiunea traversează toate categoriile sociale și etnice, iar povara ei este resimțită fizic și emoțional. Printre factorii de risc se numără vârsta și ereditatea, dar și elemente ce pot fi controlate, precum dieta, arată parade.com. Mult timp, reducerea colesterolului alimentar a fost considerată cheia prevenției. În prezent, atenția specialiștilor s-a mutat către grăsimile saturate. Care dintre cei doi factori este, de fapt, mai important?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ce este colesterolul alimentar
Colesterolul ajunge în organism pe două căi: prin alimentație și prin producția internă a ficatului. „Colesterolul este un nutrient esențial”, explică dr. Yu-Ming Ni, cardiolog și lipidolog la MemorialCare Heart and Vascular Institute, California. Acesta contribuie la structura celulelor și este folosit în sinteza hormonilor, precum estrogenul și testosteronul.
Colesterolul alimentar provine în special din carne, lactate, ouă și fructe de mare. În trecut, ghidurile americane recomandau un maxim de 300 mg pe zi. Acum nu mai există o limită strictă, dar indicația oficială este de a menține aportul „cât mai scăzut posibil, fără a compromite echilibrul nutrițional”.
În unele cazuri individuale, scăderea colesterolului alimentar poate fi necesară. „Există persoane care reacționează direct la colesterolul din dietă, pe care îi numim hiper-responderi. Pentru ei, reducerea poate aduce beneficii clare”, spune dr. Ni. Totuși, consensul actual este că grăsimile saturate reprezintă un risc mai mare.
Ce sunt grăsimile saturate
Grăsimile saturate se găsesc, de regulă, în produse solide la temperatura camerei: carne de porc, vită sau miel, pielea de pui, brânzeturi, unt, dar și ulei de cocos sau palmier.
„Aceste grăsimi cresc nivelul colesterolului LDL — așa-numitul colesterol rău”, spune dr. Hani Jneid, șeful secției de cardiologie la University of Texas Medical Branch. LDL ridicat duce la depuneri pe artere, blocaje și crește riscul de infarct sau accident vascular. În plus, o dietă bogată în grăsimi saturate favorizează inflamația și creșterea în greutate, doi factori suplimentari de risc.
Asociația Americană a Inimii recomandă ca grăsimile saturate să nu depășească 6% din aportul caloric zilnic. Pentru o dietă de 2.000 calorii, aceasta înseamnă maximum 13 grame pe zi.
Colesterol sau grăsimi saturate: ce e mai important?
Răspunsul medicilor este clar: reducerea grăsimilor saturate are un impact mai mare. „Este mai important să limităm grăsimile saturate decât colesterolul alimentar”, subliniază dr. Ni. „Ouăle sau fructele de mare, deși conțin colesterol, au un nivel scăzut de grăsimi saturate și pot fi consumate cu moderație.”
Totuși, există nuanțe. „Pentru hiper-responderi, colesterolul alimentar poate ridica semnificativ nivelul LDL”, spune dr. Jneid. „Dar, per total, tipul de grăsimi consumate cântărește mai mult pentru inimă.”
Dr. Guy Mintz, directorul departamentului de sănătate cardiovasculară la Sandra Atlas Bass Heart Hospital, atrage atenția că ambele contează. „Atât grăsimile saturate, cât și colesterolul alimentar ridică LDL-ul. O dietă bogată în grăsimi saturate duce și la inflamație și la creștere în greutate.”
Alte recomandări pentru o inimă sănătoasă
Dieta rămâne un element esențial, dar nu singurul. Specialiștii recomandă:
- o alimentație bazată pe plante, cu multe fructe, legume și cereale integrale;
- reducerea consumului de carne și lactate grase;
- exercițiu fizic moderat, 30 de minute pe zi sau 150 de minute pe săptămână;
- evitarea fumatului;
- 7-8 ore de somn pe noapte;
- menținerea unei greutăți sănătoase și a valorilor optime pentru colesterol, glicemie și tensiune.
Dr. Ni subliniază că fiecare pacient are un profil unic și că discuția cu medicul rămâne esențială. „Planul alimentar și obiectivele trebuie personalizate. Ceea ce funcționează pentru un pacient nu e valabil pentru toți.”
