Susa foto: Pexels Vânzarea insectelor pentru consumul uman este înconjurată de mituri, de la presupuse pericole pentru sănătate până la teorii conspiraționiste. De când Uniunea Europeană a dat undă verde comercializării insectelor ca alimente, acum șase ani, zvonurile nu au încetat să apară: unii susțin că deja le consumăm în mod ascuns în multe alimente, cum ar fi iaurturile de căpșuni, alții insistă că mâncatul insectelor este periculos pentru sănătate, în timp ce alții merg mai departe și afirmă că utilizarea insectelor ca alimente este un plan al elitelor mondiale pentru a ne împiedica să mâncăm carne, pentru a ne îmbolnăvi și a ne ține sub control. Realitatea este departe de toate acestea, dar este un bun exemplu de cum un zvon aparent inocent ne poate face să credem în teorii ale conspirației, afirmă El Pais.
Gândacii din iaurt
Unul dintre zvonurile cele mai populare, care apare periodic pe rețelele sociale, susține că „mâncăm gândaci zdrobiți în alimente precum iaurturile cu aromă de căpșuni, unde sunt utilizate pentru a da culoarea roșie, lucru pe care îl putem verifica pe etichetă, unde apar cu codul E120”. Cu toate acestea, acel cod nu se referă la o insectă, ci la mai multe compuși: carminul de coșenilă, acid carminic și carmini. Acestea sunt pigmenți obținuți din coșenila de carmin (Dactylopius Coccus Costa), o insectă care trăiește pe diferite tipuri de cactuși. Acești compuși sunt folosiți de secole ca vopsele și coloranți; de exemplu, în țesături sau rujuri (de unde și numele de carmin) și, de asemenea, în alimente precum iaurturi sau produse din carne, deoarece consumul lor este considerat sigur.
A spune că iaurtul conține insecte zdrobite, în loc să clarifici că este vorba despre pigmenții extrași din ele, este ca și cum ai spune că se adaugă sfeclă pentru a îndulci, când de fapt se folosește zahărul obținut din sfeclă.
Excremente de viermi în ciocolată
Un alt zvon care atrage multă atenție, din motive evidente, susține că „mâncăm excremente de viermi în ciocolată și produse de patiserie, și putem verifica pe etichetă, unde apar cu codul E904”.
În realitate, acel cod corespunde unui polimer natural, șelacul, care se obține dintr-o rășină secretată de o insectă numită Kerria lacca. Adică, nu sunt excremente, ci secreții pe care această insectă le folosește pentru a se proteja. Diferența este importantă, deoarece excrementele (și excrețiile) se referă la eliminarea compușilor de deșeu, precum fecalele sau urina, în timp ce secrețiile implică producerea și eliberarea de substanțe specifice cu funcții particulare, cum ar fi laptele mamiferelor sau lăptișorul de matcă al albinelor. Șelacul este utilizat de secole cu diferite scopuri. În alimente, permite prelungirea duratei de viață (de exemplu, poate fi folosită pe fructe precum mere, citrice sau pepeni pentru a reface ceara pe care o au în mod natural pe suprafața lor, reducând astfel pierderea de apă și daunele fizice), facilitează manipularea anumitor alimente (de exemplu, împiedică topirea bomboanelor de ciocolată în mâinile noastre) și îmbunătățește aspectul produselor (de exemplu, face ca unele fructe sau produse de cofetărie să fie mai strălucitoare și mai atrăgătoare).
Insecte ascunse în alimente
Un alt zvon susține că multe alimente includ deja insecte printre ingredientele lor, dar în mod ascuns, „pentru că nu se indică pe etichetă, deși putem ști acest lucru pentru că au pe ambalaj simbolul unei broaște”.
Adevărul este că, în cazul în care se folosesc insecte ca parte a frețetei unui aliment, trebuie să fie indicat în lista de ingrediente, la fel cum se face cu orice altă materie primă. Adică, nici vorbă să fie folosite pe ascuns.
De asemenea, nu este adevărat că simbolul unei broaște indică prezența insectelor. De fapt, acea figură este logoul Rainforest Alliance, o organizație internațională non-profit care, conform site-ului său, lucrează pentru „protejarea pădurilor și a biodiversității, luarea de măsuri privind clima, promovarea drepturilor și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale populației rurale”. Astfel, „sigiliul înseamnă că ingredientul certificat a fost produs folosind metode care susțin cei trei piloni ai sustenabilității: social, economic și ambiental”. Organizația mai indică faptul că simbolul unei broaște a fost ales acum mai bine de treizeci de ani „deoarece o populație sănătoasă de broaște este un indicator al unui mediu sănătos”.
Teorii ale conspirației
La început, aceste zvonuri păreau simple anecdote. Dar adevărul este că aceste afirmații false pot avea consecințe. Pentru început, generează o neîncredere nejustificată față de anumite produse sau companii, și prin extensie față de sectorul alimentar, cu tot ce implică asta; de exemplu, anxietate pentru consumatori sau pierderi economice pentru producători.
Dar nu este vorba doar de atât. De exemplu, zvonul care vorbește despre broască susține și că în spatele acelei organizații se află Bill Gates. Și alte zvonuri afirmă că mâncatul insectelor „este periculos” deoarece chitina din exoscheletul lor „se acumulează în organismul nostru provocându-ne cancer”. În plus, se presupune că acea chitină „conține grafen, care este materialul pentru crearea interfeței care va conecta creierele umane la cloud pentru ca elitele să ne poată controla”.
Adică, discursul este similar cu cel al zvonurilor legate de vaccinul COVID, care vorbeau despre implanturi de cipuri, 5G, Bill Gates, control mental, negarea schimbărilor climatice, „malefica” Agendă 2030 și altele. În rezumat, ideea ar fi că „există un plan mondial orchestrat de elite pentru a ne priva de carne și a ne obliga să mâncăm insecte cu scopul de a ne îmbolnăvi și a ne controla mințile”. Pare delirant, dar mulți oameni cred cu tărie în aceste teorii ale conspirației.
Există ceva adevăr în toate acestea?
În general, zvonurile sunt construite amestecând falsul cu jumătate de adevăr pentru a oferi afirmații credibile, convingătoare și atrăgătoare. Este unul dintre motivele care explică răspândirea lor pe scară largă. Totuși, realitatea este de obicei plină de nuanțe și mai puțin spectaculoasă.
De exemplu, nu este adevărat că Bill Gates se află în spatele organizației Rainforest Alliance: nu face parte din consiliul de administrație și nici nu este unul dintre ambasadorii săi. Detaliul este că Fundația Bill & Melinda Gates a donat bani de câteva ori acestei organizații, la fel cum face în mod obișnuit cu alte organisme din întreaga lume.
În ceea ce privește chitina, este un compus care se găsește în exoscheletul insectelor și crustaceelor, cum ar fi greierii sau creveții. Este vorba de un carbohidrat azotat, adică nu conține grafen. Dacă acest lucru este menționat în unele zvonuri, este pentru că substanța de care vorbim, chitina, poate fi folosită ca materie primă pentru obținerea acelui compus, la fel cum se întâmplă și cu alte surse de carbon. Totuși, pentru aceasta trebuie să se efectueze un proces complex care implică încălzirea la temperaturi de aproximativ 800°C. Deci nu este ceva ce se va întâmpla în interiorul corpului nostru.
Organismul nostru poate degrada chitina până la un anumit punct datorită faptului că produce enzime numite chitinaze. Trebuie menționat că acestea se găsesc în cantități mici, așa că nu digerăm toată chitina pe care o ingerăm, ea comportându-se ca o fibră. Acest lucru nu reprezintă o problemă pentru insectele care au fost aprobate pentru consum, cu excepția cazului în care sunt ingerate în cantități mari, caz în care acest compus ar putea cauza o obstrucție intestinală. Este ceva similar cu ceea ce se întâmplă cu celuloza din legumele pe care le consumăm deja pe scară largă: salate, mere, etc. De fapt, chitina îndeplinește o funcție similară în ciuperci, deoarece face parte din pereții lor celulari. Aceasta înseamnă că atunci când mâncăm ciuperci consumăm chitină, ceea ce nu este un motiv de îngrijorare.
De ce se propune consumul de insecte?
Trebuie să reținem că insectele fac parte în mod obișnuit din dieta a peste 2 miliarde de oameni din diferite regiuni ale lumii, unde sunt consumate în mod normal de mii de ani. Dacă în mediul nostru provoacă respingere, este doar o chestiune culturală, la fel cum noi consumăm lucruri care în alte locuri nu sunt nici măcar luate în considerare, cum ar fi melcii, rinichii sau crabul, ca să dăm trei exemple. Mai mult, aici consumăm fără probleme unele produse derivate din insecte, cum ar fi mierea sau polenul de albine, dar ne sunt atât de familiare încât nici măcar nu le mai luăm în considerare.
