FOTO: Dreamstime/https://g4food.ro/inteligenta-artificiala-ar-putea-revolutiona-siguranta-alimentara-la-nivel-global/
România se numără în primele zece țări din lume ca nivel al caloriilor zilnice disponibile pentru consum, pe primul loc în acest top mondial fiind Belgia, relatează profit.ro. Cifrele rezultă dintr-o analiză VisualCapitalist pe baza datelor centralizate de ONU pentru 2022.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, Belgia ocupă primul loc la nivel mondial în ceea ce privește aportul alimentar disponibil, cu 3.914 calorii pe cap de locuitor pe zi, urmată de Israel (3.895 kcal) și Statele Unite (3.875 kcal), în timp ce România se află pe locul 8, cu o medie de 3.717 kcal pe persoană pe zi disponibile.
Clasamentul reflectă cantitatea totală de alimente disponibilă într-o țară, nu consumul efectiv, incluzând producția internă și importurile. Indicatorul sugerează, totodată, nivelul pierderilor și risipei alimentare de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Care este utilitatea calcului legat de cantitatea de calorii disponibile
Aprovizionarea medie zilnică oferă o imagine de ansamblu asupra sustenabilității sistemelor alimentare: de la producția agricolă și importuri până la preferințele de consum. Din această perspectivă, un nivel de calorii disponibile mult peste necesarul mediu zilnic de 2.000–2.500 kcal pentru un adult semnalează riscuri crescute pentru sănătatea publică, precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare. În schimb, valorile scăzute pot indica insecuritate alimentară sau deficiențe logistice.
Din această perspectivă, clasamentul plasează România alături de țările cu un nivel de trai ridicat. Cu o disponibilitate medie de 3.717 kcal/zi/persoană, România se află peste media globală, confirmând abundența alimentară a regiunii, dar și risipa semnificativă de alimente.
Înțelegerea diferenței dintre alimentele disponibile și cele efectiv consumate este esențială pentru elaborarea unor politici de nutriție, reducerea risipei și consolidarea rețelelor de siguranță alimentară.
Cum arată topul primelor zece țări
Alături de Belgia, pe primul loc, și România, pe 8, iată cum arată clasamentul mondial al primelor zece țări în ce privește disponibilitatea alimentară.
1.Belgia – 3.914 kcal
2.Israel – 3.895 kcal
3.SUA – 3.875 kcal
4.Irlanda – 3.844 kcal
5.Turcia – 3.785 kcal
6.Austria – 3.760 kcal
7.Polonia – 3.755 kcal
8.România – 3.717 kcal
9.Arabia Saudită – 3.707 kcal
10.Italia – 3.667 kcal
După cum ușor se poate observa, domină topul țările din Europa, care beneficiază de siteme de producție agricolă intensive, subvenții și tradiții culinare bogate în produse de origine animală. Totuși, o ofertă alimentară abundentă nu se traduce întotdeauna printr-un consum real mai ridicat. Cum este exemplu Franței, unde se observă o tendință către mese mai ușoare și porții reduse.
Israelul se remarcă printr-un model alimentar mixt, la confluența dintre bucătăria mediteraneană și influențele occidentale, în timp ce SUA confirmă renumele său de țară cu porții generoase și alimentate dense în calorii.
În Arabia Saudită, clasată pe locul 9, nivelul ridicat de importuri și subvențiile pentru alimente contribuie la una dintre cele mai calorice diete din lume, chiar și în condițiile unei agriculturi locale limitate.
Nivelul ridicat al risipei alimentare din România
Însă, în dinamica generală care pune față în față aprovizionarea și consumul efectiv este important și un alt indicator, nivelul risipei alimentare. Cu cât risipa e mai mare, cu atât consumul real al acestor alimente disponibile la care se referă topul e mai scăzut.
În economiile dezvoltate, aproximativ o treime din caloriile disponibile nu ajung niciodată în farfurie, dar România depășește media UE la acest capitol. Potrivit vicepreședintelui Federației Băncilor Alimentare din România, Romulad Bulai, în țara noastră se înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de alimente risipite din UE, adică 2,2 milioane de tone pe an.
„Asta înseamnă peste 6.000 de tone irosite în fiecare zi, echivalentul unui camion de mâncare aruncată în fiecare minut. Pentru comparație, Comisia Europeană indică la nivelul UE peste 59 de milioane de tone/an (132 kg/locuitor). Jumătate din această cantitate se risipește la nivelul gospodăriilor, restul provenind din sectorul ospitalității și comerțului alimentar”, a explicat Bulai într-o declarație pentru G4Food.
Potrivit datelor oficiale, în România cea mai mare risipă alimentară provine nu din gospodării, ci din sistemul HoReCa. Și asta, inclusiv pentru că legislația nu încurajează sau chiar împiedică donarea alimentelor către băncile de alimente, după cum a subliniat Florin Maxim, consultant HoReCa. „Într-o țară unde milioane de tone de mâncare ajung la gunoi, mii de oameni nu știu ce vor pune pe masă a doua zi”, caracterizează reprezentantul federației băncilor de alimente fenomenul alimentar din România.
