Stațiunea Sovata este renumită de mai bine de un secol pentru proprietățile sale terapeutice. Multe femei își datorează bucuria maternității proprietăților miraculoase ale Lacului Ursu. Dar, în ultimii ani, Sovata a devenit și un paradis al gurmanzilor. Cele mai alese bucate și noi concepte culinare pot fi descoperite în localurile din stațiune.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -

Sovata s-a reinventat în ultimii ani. Deja binecunoscută ca stațiune balneară, acum poate fi considerată și un pol al gastronomiei. Nu mai puțin de 32 de restaurante și 37 de baruri și pizzerii stau la dispoziția celor care vizitează orașul. Cele mai multe dintre ele sunt deschise tot timpul anului. Dar, ceea ce este cel mai important, oferă preparate dintre cele mai interesante, gătite cu măiestrie de chefi cu multă experiență. Mulți dintre ei, cu ani mulți de practică în localuri din stațiuni turistice renumite în Austria, Elveția sau Germania.
Dincolo de măiestrie, ei dau dovadă și de creativitate, astfel încât oferă produse noi, care stârnesc entuziasmul gurmanzilor.
Înghețată în kurtos, model Sovata
Unul dintre preparatele care atrag iar și iar pe cei care le-au gustat la Sovata este înghețata în kurtos. Înghețata în sine este delicioasă, fiind disponibilă într-o multitudine de arome. Desigur că acum, în plin sezon, vedeta este cea cu fructe de pădure, dar nu lipsesc nici fisticul, vanilia sau ciocolata. De asemenea, piersicile sau pepenii își au fanii lor.
„Acum, cu aparatele astea noi, e mult mai ușor să prepari înghețată într-o multitudine de arome. Dacă folosești ingrediente de calitate, obții și un produs la cele mai ridicate standarde”, ne-a spus Barna Szekely, proprietarul Bella Kurtos House.
Dar ideea care e pe cale de a face istorie a fost aceea de a pune înghețata nu în clasicele cornete de wafles, ci în kurtos kolacs, tradiționalul preparat secuiesc. Desigur, „recipientele” sunt mai mici în diametru și mai scurte decât cele tradiționale, dar sunt preparate din aceeași compoziție și păstrează savoarea originală.
Și am mai aflat un secret: pentru perioada în care vor fi organizate evenimentele legate de ziua orașului, în luna octombrie, a fost pregătită și o nouă rețetă; înghețata de dovleac. Căci, trebuie să spunem, zilele orașului Sovata se sărbătoresc, în fiecare an, sub semnul dovleacului.
Restaurant sau muzeu?
Restaurantul „Paprika”, aflat pe malul Lacului Ursu, este unul dintre cele mai renumite localuri din oraș. Este unul dintre cele trei restaurante ale lui Zoltan Kali, președintele Asociației de Turism din Sovata și constructorul a unei mari părți dintre hotelurile și pensiunile care acum fac faima stațiunii.
„Când am cumpărat acest restaurant, m-am gândit că este păcat de poziția pe care o are ca să nu devină un loc unde oaspeții noștri să se simtă cu adevărat bine și să găsească tot ce și-ar putea dori”, ne-a povestit el.
Și, într-adevăr, restaurantul are o terasă generoasă și mai multe saloane din lemn, decorate în stil tradițional. De fapt, multe dintre ornamente sunt adevărate piese de muzeu. Diverse ustensile gospodărești, precum pahare, mașini de tocat, sifoane, vechi de zeci de ani, umplu policioarele. O fereastră care provine de la o casă veche de 130 de ani a fost încastrată într-un zid. Iar vizitatorii mai pot descoperi și alte surprize.
Secretul biftecului tartar
Se poate servi o gamă largă de preparate, de la unele foarte sofisticate, precum mușchiulețul de vită Angus pe care ți-l rumenești singur pe mini-plita de rocă vulcanică, la clasicul gulaș ardelenesc. Nu lipsesc nici coastele coapte în cuptor, cu mămăliguță și brânză de burduf sau, pentru cei cu gusturi elitiste, steak-ul de ton roșu pe piatră încinsă. Amatorii găsesc aici și pui de baltă sau fudulii de tăuraș, dar și speciala coadă de vită în sos de vin.

Două dintre specialitățile preparate aici atrag, în mod special, pe cei care trec prin Sovata. Una dintre ele este reprezentată de papanașii speciali, pe care Buba-neni îi prepară de 16 ani după propria sa rețetă.
Celălat produs-vedetă este biftecul tartar, la a cărui preparare am asistat. Rețeta originală este ușor modificată, dar rezultatul este unul delicios.
Iată cum se face: aproximativ 300 de grame de carne de vită foarte fin tocată se adaugă peste un gălbenuș de ou. Peste se pune sos Worchester (mai mult sau mai puțin, în funcție de gradul de iuțeală dorit), capere tocate, maioneză proaspăt preparată, un ou fiert tocat foarte mărunt (practic, pisat), ceapă tocată fin, castraveți murați fin tocați, sare și piper după gust. Totul se frământă foarte bine și se servește imediat. E întinde pe pâine prăjită, eventual unsă cu un strat subțire de unt. Recomandarea bucătarului este ca stratul de tartar să aibă aproximativ aceeași grosime ca felia de pâine.
Iar secretul, ei bine, pe acesta ni l-a mărturisit mai greu. Carnea trebuie să fie foarte proaspătă și, preferabil, de o rasă de vită de carne precum Black Angus.