Inflamația este un sistem de apărare al corpului care ajută la recunoașterea virusurilor, la regenerarea țesuturilor afectate și la crearea de bariere fizice pentru a evita agenții dăunători. E suficient să faci o trecere în revistă a rețelelor sociale pentru a vedea care este dieta la modă. Acum, inflamația este inamicul numărul 1, așa cum a fost grăsimea înainte, apoi zaharurile, și cine știe care va fi următorul.
Este inflamația o problemă?
Știința avansează, cum este normal, și aflăm din ce în ce mai multe despre alimentație. Întrebarea este ce abordare adoptăm, cât de multe probe reale există, și cât este afacere și intenția de a ne vinde anumite diete, modele de alimentație sau stiluri de viață. Trăim într-o perioadă foarte distopică, în care procese normale, precum inflamația sau creșterea glicemiei în sânge după mese, sunt patologizate. Totul este extrem de patologic, dar știința ne spune, de fapt, că totul este complet normal. Acum este la modă dieta antiinflamatoare, și este vândută ca o soluție pentru a scăpa de inflamație, dar este oare inflamația o problemă?
De fapt, inflamația este necesară, deoarece este un sistem de apărare al corpului: dacă nu ar exista inflamație, corpul ar rămâne neprotejat în fața numeroaselor agresiuni, deci este de dorit să se întâmple și să funcționeze bine. Printre funcțiile inflamației se numără:
Apărarea împotriva infecțiilor:
- Recunoaștere și eliminare: Inflamația ajută la identificarea și eliminarea agenților patogeni (virusuri, bacterii, ciuperci) și a altor agenți infecțioși.
- Răspuns imun: Inițiază răspunsul sistemului imunitar prin atragerea celulelor imune la locul infecției.
Repararea țesuturilor:
- Eliminarea celulelor deteriorate: Curăță zona de celulele moarte și țesuturile deteriorate pentru a permite repararea.
- Regenerarea țesuturilor: Promovează vindecarea și regenerarea țesutului afectat.
Bariere fizice:
- Controlul infecției: Formează bariere fizice pentru a preveni răspândirea agenților dăunători în alte părți ale corpului.
Inflamația cronică
Cu totul altceva este când inflamația devine cronică, caz în care poate provoca efecte negative, precum o inflamație prelungită care poate deteriora țesuturile și organele, boli cronice (boli cardiovasculare, diabet de tip II, artrită și anumite tipuri de cancer) și o dereglare a sistemului imunitar, care poate duce la răspunsuri imunitare inadecvate sau autoimunitate.
”Poate că ochii mei de nutriționist neconcentrat pe greutate sunt părtinitori, dar cred că inflamația este folosită ca un eufemism pentru „gras” sau „grasă”. Acum nu mai ești gras, ci ești inflamat. Și continuă să apară publicații de o dubioasă rigoare științifică ce îți oferă un protocol antiinflamator, o dietă și câteva suplimente pentru a reduce acea inflamație”, susține cunoscuta nutriționistă și specialistă în tulburările de alimentație, Azahara Nieto pentru El Pais.
Ce spune știința
Într-o revizuire sistematică s-au efectuat căutări în baze de date precum Medline, PubMed, EMCare, Cochrane și CINAHL pentru a identifica studii clinice randomizate (RCTs). Doi cercetători au revizuit independent 1537 de RCTs care măsurau schimbări în markerii de inflamație după prescrierea unei diete de intervenție. Revizuirea sugerează că dietele antiinflamatoare, în special dieta mediteraneană, pot reduce mai mulți markeri de inflamație și pot îmbunătăți rezultatele bolilor cronice legate de inflamație.
În realitate, se evidențiază proprietățile antioxidante ale dietei mediteraneene. Nu există o dietă antiinflamatoare descrisă ca atare de știință.
Poate că, având în vedere viața noastră grăbită, cu puțină gătit și mâncare la domiciliu, am uitat ce înseamnă o alimentație sănătoasă, și în special am omis că există dieta mediteraneană. În ce constă dieta mediteraneană:
- Fructe și legume: bogate în antioxidanți și fitonutrienți, care ajută la reducerea inflamației.
- Grăsimi sănătoase: Ulei de măsline extravirgin, care conține acid oleic și antioxidanți cu proprietăți antiinflamatoare.
- Pește și fructe de mare: bogate în acizi grași omega-3, care au efecte antiinflamatoare. De aceea, în dietele numite antiinflamatoare se includ întotdeauna suplimente de omega-3.
- Nuci și semințe: conțin grăsimi sănătoase, antioxidanți și fibre.
- Leguminoase: surse bune de proteine vegetale și fibre, care pot contribui la sănătatea intestinală și la reducerea inflamației.
- Cereale integrale: sursă de fibre și nutrienți esențiali care ajută la sănătatea intestinală și la reducerea inflamației.
Cum are loc efectul antiinflamator
Mecanismele antiinflamatoare care se produc aici sunt următoarele: antioxidanți și polifenoli (prezenți în fructe, legume și ulei de măsline, ajută la reducerea stresului oxidativ și a inflamației); acizi grași Omega-3 (în pești precum somonul și sardinele, reduc producția de molecule inflamatorii); fibre alimentare (îmbunătățesc sănătatea intestinală, ceea ce poate avea un efect antiinflamator indirect prin îmbunătățirea florei intestinale); reducerea alimentelor procesate de slabă calitate și a celor ultraprocesate (scopul este de a reduce inflamația cronică).
Poate că, înainte de a ne lăsa influențați de modă și de a ne întreba care dietă este cea mai bună pentru a ne păstra sănătatea și pentru a ne feri de inflamație, de îmbătrânire sau de alte circumstanțe care vin odată cu viața, ar trebui să revizuim cum este alimentația noastră de bază. Dacă este necesar să facem schimbări, binevenite să fie, dar a face schimbări doar de dragul de a face nu este întotdeauna o idee bună.
Este important să ne întrebăm ce ni se oferă și cine ne oferă, să vedem ce pregătire medicală au cei care ne dau sfaturile, modul lor de a lucra, dacă există știință în spate sau doar un interes comercial, pentru a nu ajunge să ne punem în pericol atât sănătatea cât și portofelul.
