Zeci de mii de miei sacrificați între 28 martie – 14 aprilie; inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi cu nemiluita și au umplut incineratoarele cu carne confiscată În 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, au fost analizate în total 2480 de probe de fructe, legume și cereale. Din totalul probelor de fructe și legume, 53,9% au fost prelevate din producția internă, 33,1 din alte state membre ale UE, 10,7% din țări terțe și 2,3% cu origine necunoscută. Rezultatele au arătat că nu au fost depistate probe cu depășiri ale nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide, dar 431 de probe din cele 2480 au conținut reziduuri de pesticide sub MLR.
Dintre probele autohtone cele mai frecvente găsite cu reziduuri de pesticide, au fost mere, struguri, capșuni și tomate. Probele din import și comerț intracomunitar găsite cu reziduuri de pesticide au fost: portocale, struguri și tomate.
Ca urmare a celor 4 notificări primite prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, un organism european, au fost prelevate probe și 1 probă a fost găsită neconformă, dar raportul nu precizează natura probei.
În 2008, au fost analizate 2514 probe fructe şi legume. Din totalul de probe, 1835 ( 73% ) au fost din producţia autohtonă, 327 ( 13% ) din alte SM, 302 ( 12% ) din ţări terţe şi 50 ( 2% ) cu origine necunoscută. Dintre 2514 probe de fructe şi legume, 358 ( 14,2 % ) au conţinut reziduuri de pesticide. Una dintre probe a conținut reziduuri peste MLR. Dintre probele autohtone, în mere, struguri şi tomate au fost frecvent găsite reziduuri de pesticide. Dintre probele neautohtone la care au fost găsite reziduuri de pesticide sunt: portocale, struguri şi grapefruit. De pildă, din 142 de probe de portocale, 35 au conținut reziduuri sub MLR, în timp ce 107 probe au fost libere de reziduuri de pesticide. Din 38 de probe de mandarine, 20 au fost depistate cu reziduuri de pesticide. Din 59 probe de banane, 7 au fost cu reziduuri.
În 2009, au fost analizate în total 3718 probe de fructe și legume, cereale, produse procesate și hrană pentru sugari. Din acestea, 3182 au fost de fructe și legume. Din totalul celor 3718 probe, 52% au provenit din producția internă, 22% din spațiul comunitar, 17% din țări terțe și 9,7% au avut origine necunoscută.
Rezultatele au relevat că din cele 19 probe de fructe și legume depistate cu reziduuri de pesticide peste MLR, 10 au provenit din producția internă astfel: 2 probe de prune, 1 de mere, 1 de pere, 2 de tomate, 1 pătrunjel, 1 castravete, 2 struguri de masă.
În ce privește importurile, depășiri ale MLR au fost depistate la 1 probă de măr din Italia, 1 probă lămâi din Turcia, 1 probă pere din Turcia, 1 probă piersici din Turcia, 1 probă ardei din Turcia, 1 probă de natură neprecizată din Spania, 1 probă piersici origine necunoscută, 1 probă salată origine necunoscută, 1 probă ardei origine necunoscută.
În 2010, au fost analizate 2871 probe de fructe și legume, din care 2315 nu au conținut reziduuri de pesticide, 527 au conținut reziduuri sub MLR, iar restul probelor au fost cu reziduuri peste MLR și neconforme.
Din producția internă au fost depistate cu depășiri ale MLR un număr de 22 de probe, în timp ce 3 probe au fost cu origine necunoscută. Detailată, situația probelor a fost următoarea: 3 probe de măr, 4 de struguri de masă, 13 de struguri pentru vinificație, 2 de salată.
De precizat că unele probe prelevate din fructele și legumele din import au conținut reziduuri de pesticide, dar au fost sub MLR.
În 2011, au fost analizate în total 3082 de probe de fructe și legume, din care 2192 au fost libere de reziduuri de pesticide, 860 au conținut reziduuri de pesticide sub MLR, iar restul au conținut reziduuri peste MLR sau au fost neconforme.
Din producția internă, au conținut reziduuri peste MLR: 1 probă de măr, 9 probe struguri pentru vinificație, 1 probă de spana, 2 de castraveți, 4 de salată, în total 17 probe cu reziduuri pest MLR.
Din import, 1 probă de morcov din Ungaria, 1 probă de țelină din Olanda, 3 probe de grapefruit din China, 1 probă căpșune din Egipt, 1 probă de mango din Guatemala, 2 probe de ardei și una de tomate din Iordania, 1 probă de rodie din Iugoslavia, 1 probă grapefruit din Turcia, 2 probe de rodie din Turcia, 1 probă de struguri de masă din Turcia, tot din această țară, 1 probă de castravete și una de pepene și 2 probe de măr cu origine necunoscută.
În 2012, au fost analizate 2577 de probe de fructe și legume, din care 1797 nu au conținut reziduuri de pesticide, 749 au avut reziduuri, dar sub MLR, iar 31 au fost cu depășiri ale MLR.
Din producția internă, a fost depistată 1 probă de măr, cu depășire a MLR.
Din import au fost depistate: 4 probe de grapefruit din China, 1 probă de struguri de masă din Africa de Sud, 15 probe de grapefruit din Turcia, 4 probe de rodii din Turcia, 1 probă de căpșune din Turcia.
În 2013, au fost analizate 3738 de probe de fructe și legume, din care 2490 au fost fără reziduuri, 1238 cu reizduuri, dar sub MLR, și 10 cu depășiri ale MLR.
Din România au fost depistate 4 probe de salată cu depășiri ale MLR.
Din import: 1 probă de fasole din Etiopia, 1 probă de ardei din Iordania, 1 probă de măr din Macedonia de Nord, 1 probă de struguri de masă din Republica Moldova, 1 probă de rodie și 1 probă de căpșune din Turcia.
În 2014, au fost analizate 3023 de probe de fructe și legume, din care 1800 au fost fără reziduuri, 1187 cu reziduuri sub MLR, iar 36 au conținut reziduuri peste MLR.
Cele mai multe probe cu depășiri ale MLR au fost din România: 2 probe de caise, 2 probe de afine, 3 probe de cireșe, 1 probă de piersică, 1 probă de căpșune, 1 probă de sfeclă, 3 de morcov, 1 de dovlecei, 3 de castravete, 1 probă de usturoi, 3 de castraveți cornișon, 1 probă de salată, 2 de pătrunjel, 2 probe de cartof, 1 probă de rădăcinoase, 3 probe de toamte și 1 probă de ceapă verde.
Din import: 1 probă de mazăre boabe din Argentina, 1 probă de tomate din Iordania, 1 probă de struguri de masă din Turcia și 2 probe de fasole uscată din Etiopia.
În 2015, au fost analizate 3413 probe de fructe și legume, din care 2326 nu au conținut reziduuri de pesticide, 1008 au conținut reziduuri sub MLR, iar 79 de probe au avut reziduuri peste MLR.
Din producția internă, au conținut reziduuri de pesticide peste MLR: 10 probe de măr, 2 probe de caise, 1 de afine, 2 de cireșe, 1 de piersici, 1 probă de pere, 1 probă de prune, 5 probe de căpșune, 1 probă de struguri de masă, 2 probe de fasole uscată, 1 probă de vinete, 1 probă fasole cu teacă, 1 probă de sfeclă, 1 probă de broccoli, 1 probă de morcovi, 2 probe de țelină, 1 probă de castravete, 1 de ciuperci de cultură, 1 probă de usturoi, 11 probe de salată, 1 probă de ceapă, 9 probe de pătrunjel, 1 probă de păstârnac, 1 probă de mazăre boabe, 1 probă de cartofi, 1 probă de rădăcinoase, 3 probe de spanac, 5 probe de ceapă verde, 1 probă de ardei, 1 probă de roșii, în total 71 de probe, număr fără precedent după 2007!
Din import: 1 probă de tomate din Albania, 1 probă de lămâi din Egipt, 2 probe de fasole uscată din Etiopia, 2 probe de rodie, 1 probă de struguri de masă și 1 probă de dovlecei din Turcia.
Pentru anul 2016, nu este disponibil, pe siteul ansvsa.ro, raportul detaliat, așa cum a fost publicat pentru anii anteriori. Sunt disponibile date despre numărul de probe prelevate din fructe și legume, 3523 de probe, dar nu sunt publicate date despre numărul de probe fără reziduuri, cu reziduuri dar sub MLR și numărul de probe neconforme. Din totalul de 4692, care include pe lângă fructe și legume, și cerealele, produsele animale și hrana pentru sugari, au fost libere de reziduuri 3372 probe, cu reziduuri sub MLR 1247, iar cu depășiri ale MLR 73 de probe.
Nu mai sunt raportate informații despre rezultatele obținute pentru probele prelevate din producția internă, nefiind menționată explicit România, dar din analiza tabelului prezentat, conchidem că situația probelor cu depășiri ale MLR a fost următoarea: 3 probe de salată verde, 2 probe de cartofi, 1 probă de piersică, 2 probe de căpșune, 1 de pătrunjel, 2 probe de măr.
Din import: 2 probe de roșii din Iordania, 1 probă de ardei din Iordania, 1 probă de măr din Macedonia de Nord, 5 probe de rodie din Turcia și 1 probă de căpșune din Egipt.
Precizăm că datele din 2016, au fost prelucrate și comunicate de guvernul PSD, instalat în urma alegerilor din decembrie 2016. Raportul publicat de ANSVSA a fost integrat în Jurnalul EFSA fără date explicite privind rezultatele din producția internă de fructe și legume.
Rapoartele pentru anii 2017 și 2018 au lipsit de pe siteul ANSVSA până la începutul anului 2020. Precizăm că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros a cerut în 2019, când era vicepreședinte ale Comisiei de Agricultură al Camerei Deputaților, președintelui de atunci al ANSVSA, Geronimo Brănescu, să publice rapoartele aferente anilor 2017 și 2018, în contextul în care Liviu Dragnea susținea public că legumele și fructele românești sunt cele mai bune, în timp ce din import sosesc ”otrăvuri”. De altfel, Liviu Dragnea a cerut autorităților să controleze intrările de marfă agro-alimentară la frontieră, a fost inițiată acțiunea ”Demetra”, dar rezultatele nu au relevat încălcări ale normelor sanitar-veterinare, fiind date amenzi pentru aspecte administrative.
Cum au stat lucrurile în 2017?
Precizăm că pentru 2017 nu a fost publicat rapotul complet, ci un rezumat în limba engleză, din care aflăm că au fost analizate, în total, 5773 de probe, din care 2103 probe de fructe și 2651 probe de legume.
Din producția internă, cu depășiri ale MLR, au fost depistate: 10 probe de salată verde, 2 probe de ceapă verde, 3 probe de pătrunjel, 4 probe de tomate și 2 probe de măr.
Din import: 7 probe de rodie din Turcia, 1 probă de dovlecei și 1 probă de ardei dulce tot din Turcia.
În 2018, fost analizate 4809 de probe, din care 4237 probe de fructe și legume.
Din producția internă au fost depistate cu depășiri ale MLR, 3 probe de salată verde, 2 probe de ceapă verde, 1 probă de frunze de țelină și 1 probă castravete cornișon.
Din import: 3 probe de măr din Republica Moldova, 1 probă de măr din Polonia, 1 probă de rodie din Turcia, 1 probă de struguri de masă din Macedonia de Nord, 1 probă de cireșe din Turcia, 1 probă de pere din Macedonia de Nord, 5 probe de dovlecei din Turcia, 1 probă de prune din Republica Moldova, 1 probă de varză din Macedonia de Nord, 1 probă de prune din China.
Concluzii:
Chiar dacă numărul de probe prelevate din producția internă este cel mai mare, depășind jumătate din numărul total de probe, semnalăm că numărul de probe cu depășiri ale MLR este alarmant!
În ce privește produsele din import, cele mai numeroase probe cu depășiri ale MLR au fost depistate la produse sosite din afara spațiului comunitar.
Numărul de probe cu depășiri ale MLR provenit din spațiul comunitar este infim, fiind depistate în acești 11 ani, numai câteva probe din Italia, Bulgaria, Ungaria și Polonia. Precizăm că procentul de probe prelevate din produse sosite din spațiul comunitar a fost anual de aproximativ 10% din totalul probelor analizate.
După 2016, autoritățile românești au publicat numai rapoarte sumare, renunțând la publicarea rapoartelor complete, care oferă informații detailate.
Guvernele PSD au ignorat comunicarea publică a rapoartelor ANSVSA , cele aferente anilor 2017 și 2018 fiind publicate abia în ianuarie 2020, la solicitarea guvernului PNL. În schimb, au fost publicate de guvernele PSD rapoartele întocmite de Agenția Națională Fitosanitară, aflată în subordinea MADR, dar rapoartele ANF sunt, de asemenea sumare, fără varietatea de informații din rapoartele ANSVSA de până în 2015.
Rapoartele din perioada 2007 – 2018 sunt disponibilie aici.
