Sursa foto: Dreamstime
Șeful misiunii Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, a făcut o declarație care poate schimba situația la apropiatele alegeri prezidențiale și referendumul european, care vor avea loc în Republica Moldova pe 20 octombrie. Acesta a reamintit că una dintre condițiile UE pentru candidații care vor să adere la uniune este să se permită cetățenilor străini să cumpere terenuri agricole în republică.
Primul ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a încercat să liniștească electoratul și a declarat că „va încerca să obțină” la Bruxelles ca acest lucru să nu se întâmple. Fostul prim-ministru Vlad Filat a publicat normele legislației UE, potrivit cărora în cazul aderării la Uniune, nici nu poate fi vorba de interzicerea vânzării de pământ străinilor. Scandalul ia amploare, potrivit Rador Radio România.
Declarațiile șefului delegației UE în Moldova
„Într-adevăr, în UE există libera circulație a capitalului și orice cetățean al unui stat membru UE poate cumpăra ce dorește în alt stat membru… Acest lucru poate constitui un plus pentru țara dumneavoastră – a afirmat pe un post de televiziune șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks. Văd multe sate lăsate în paragină și sate cu o populație foarte redusă, iar dacă terenurile din aceste sate ar fi vândute străinilor, acolo ar exista o activitate economică mai extinsă”.
„Străinii ar putea cumpăra în Republica Moldova terenuri imediat după intrarea acesteia în UE”, a recunoscut ambasadorul UE. El a atras atenția aspra faptului că Republica Moldova poate încerca să se opună acestui lucru, însă diplomatul “nu ar sfătui-o” să facă așa ceva.
Mažeiks a spus adevărul, însă s-a dovedit că cetățenii moldoveni nu erau pregătiți pentru el. Lor nu li se explicase dinainte în ce condiții țara lor poate fi primită în Uniunea Europeană. De explicat ar fi trebuit să le explice autoritățile, dar acestea au hotărât ca mai întâi să organizeze referendumul european, să se asigure de sprijinul populației, a cărei majoritate este populație rurală, să introducă în Constituție cursul de integrare în UE, iar în continuare totul se va lămuri cumva de la sine.
Însă cuvintele lui Mažeiks l-au speriat pe primul ministru Dorin Recean, care și-a dat seama de consecințele pe care le-ar putea avea acestea asupra referendumului european din 20 octombrie, precum și asupra alegerilor prezidențiale care vor avea loc în aceeași zi.
Ținând cont de faptul că principalul inițiator și propagandist al integrării Republicii Moldova în UE este președintele în exercițiu, Maia Sandu, care candidează pentru al doilea mandat, se poate presupune că șansele acesteia de victorie (cel puțin în primul tur) au scăzut după afirmațiile funcționarului european referitoare la posibila vânzare a satelor împreună cu pământul. Cu atât mai mult cu cât jurnaliștii, politicienii, fermierii au început să vorbească despre perspectiva agricolă a țării.
Primul ministru Dorin Recean a respins cuvintele lui Mažeiks, spunând că a se permite vânzarea de terenuri către cetățenii străini în cursul integrării europene este un mit
„Noul mit legat de pământurile noastre ia amploare – a arătat Recean. Poziția noastră în legătură cu problema vânzării libere a terenurilor agricole este clară. Republica Moldova va încerca să obțină în procesul negocierilor de aderare ceea ce corespunde intereselor noastre naționale. Nu semnăm documente orbește, negociem ceea ce este bine pentru țară. Și vom izbuti ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”.
În replică, fostul prim-ministru Vlad Filat a publicat normele legislației Uniunii Europene, potrivit cărora, în cazul aderării la uniune, nici nu poate fi vorba de interzicerea vânzării de pământ din țară către străini
Singurul lucru pe care îl poate realiza Chișinăul este o oarecare amânare înainte de inevitabila permisiune în ce privește vânzarea de terenuri către străini. După aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, comercializarea terenurilor agricole va deveni parte a politicii agricole comune a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, pe baza regulilor în vigoare ale UE, terenurile agricole vor putea fi vândute străinilor – scrie Filat pe Telegram.
„Singurul lucru care poate fi obținut în procesul negocierilor este, din experiența altor țări membre UE, termenul de implementare. Nu vor exista alte excepții, nici măcar de dragul Maiei Sandu”.
Alți candidați la președinție au intervenit pe subiect
Fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, candidat la prezidențiale, a propus să se interzică prin lege vânzarea terenurilor agricole persoanelor fizice și juridice și a remarcat că aceasta este una dintre măsurile menite să oprească declinul sectorului agrar și să pună bazele pentru o dezvoltare stabilă pe viitor. “O altă măsură ar putea fi asigurarea accesului producătorilor locali din industria alimentară și agricolă la rețelele comerciale ale țării”, a afirmat Stoianoglo, care este susținut de Partidul Socialist.
La un briefing ținut la Chișinău, Stoianoglo a declarat că sectorul agricol constituie o ramură strategică a economiei naționale, a cărei cotă anuală este de peste 14% din PIB și peste 45% din volumul total al exportului țării. Candidatul la președinție afirmă că sectorul agroalimentar al republicii trece printr-o criză profundă.
În ultimii trei ani prețurile la principalele produse alimentare au crescut cu peste 66%. “În mare parte Republica Moldova a devenit o țară exportatoare de materii prime: exportăm grâu, secară și porumb, dar importăm carne și lapte, pe care am putea să le producem aici, în republică”, a explicat Aleksandr Soianoglo.
După cum a afirmat el, sectorul agroalimentar trebuie asigurat cu forță de muncă calificată, lucru posibil prin reînființarea Universității Agrare de Stat din Moldova (care a fost absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova) și revitalizarea sistemului de cercetare și inovare în agricultură. El propune introducerea unei cote zero a impozitului pe venit pentru veniturile reinvestite în sectorul agroalimentar.
Între hotărârile prezentate de candidatul la prezidențiale se numără introducerea de modificări la Legea privind achizițiile de stat, potrivit cărora pentru instituțiile bugetare va fi o prioritate achiziționarea de produse alimentare produse în țară. De asemenea, Stoianoglo propune ca fondul de subvenționare a agriculturii să fie de cel puțin 2,5 miliarde de lei.
Fermierii sunt sensibili la acest subiect. Satele se depopulează în Moldova din cauza secetei, pierderilor din agricultură și lipsa sprijinului guvernamental
La afirmațiile lui Alexandr Stoianoglo au fost atenți fermierii care deja de trei ani încearcă să obțină fără rezultate ajutor de la guvern, după pierderea recoltelor din cauza secetei hidrologice
Satele părăsite despre care vorbea ambasadorul UE Mažeiks, sunt în mare parte rezultatul lipsei de ajutor acordat agricultorilor din partea statului. Țăranii care înregistrează pierderi din cauza secetei își părăsesc terenurile și pleacă la lucru în străinătate. Dar, după cum afirmă mulți dintre ei, cu speranța să se întoarcă cu bani și să schimbe ceva la ei acasă.
După cum a afirmat Jānis Mažeiks, UE se gândește la un ajutor pentru agricultorii moldoveni. “În urmă cu doi ani am stabilit că este necesară o mai mare implicare în sectorul agrar. În consecință, pentru anul următor am planificat mai multe proiecte în acest sector. Însă când vine vorba de mecanisme de sprijin în cazuri de urgență, analizăm posibilitățile”, a declarat oficialul european.
Guvernul Moldovei cere fonduri de la UE pentru susținerea agriculturii
Viceprim-ministrul și ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, a trimis scrisori oficiale celor 27 de colegi din țările membre UE, precum și miniștrilor din SUA, Canada și Japonia, cu rugămintea de a sprijini crearea „Fondului de solidaritate pentru dezvoltarea agriculturii din Republica Moldova ”
Bolea cere bani pentru fermierii care zilele acestea i-au cerut președintelui Maia Sandu să-l demită pe acesta din funcția de șef al Ministerului Agriculturii.
Dodon chemă cetățenii la boicotarea referendumului
Fostul președinte al Republicii Moldova și președinte al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, este de părere că cetățenii nu trebuie să ia parte la apropiatul referendum constituțional, cu atât mai mult cu cât acesta „nu se referă la aderarea țării noastre la UE”. „Rămân la poziția mea: consider că participarea la referendumul Maiei Sandu înseamnă a o ajuta ca acest referendum să fie valabil. Nu-i voi face jocul și nu voi vota. Cu atât mai mult cu cât am auzit cu toții ce a spus șeful delegației UE în Republica Moldova”, a remarcat Igor Dodon.
El este de părere că referendumul este necesar, dar numai atunci când vor fi încheiate negocierile cu UE și vor fi clare condițiile pentru aderarea republicii la uniune. „Atunci oamenii trebuie să spună dacă sunt de acord cu asta sau nu. Și nu așa ca acum, cu atât mai mult cu cât acest referendum nici măcar nu este despre UE, ci despre introducerea de modificări la Constituție”, a subliniat liderul socialiștilor moldoveni.
